Boboteaza sau Botezul Domnului este celebrată pe data de 6 ianuarie, iar în tradiția populară există mai multe obiceiuri pe care românii le respectă an de an. Aceasta zi este considerată una dintre cele 12 sărbători creștine importante.

În această zi se reamintesc faptele petrecute în apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viață. Boboteaza mai însemnă înnoirea omului creștin, iar Biserica mai numește această sărbătoare „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” sau „Epifania”.

Ziua de 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, se ține post negru, la fel ca în Ajunul Crăciunului sau în Vinerea Mare dinaintea Paștilor. Pe 7 ianuarie este sărbătorit Sfântul Ioan.

Tradiții și obiceiuri de Bobotează pentru creștinii ortodocși

Credincioșii și preoții că consideră apa de la Bobotează are o putere deosebită și se spune că cea sfințită în biserici nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înțelege atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei. Astfel, Agheasma mare se obține numai la Bobotează, iar Agheasma mică în prima zi a fiecărei luni. Este ziua în care se sfințesc toate apele, iar preotul aruncă în ea o cruce.

Se obișnuiește ca în această zi bărbații să se arunce în apa rece după ea, iar cine o prinde va avea noroc tot anul. În secolul IV s-au despărțit cele două sfinte sărbători, iar pe 25 decembrie a fost stabilită prăznuirea Nașterii Domnului, în timp ce pe 6 ianuarie are loc Boboteaza.

Ortodocșii prăznuiesc botezul Domnului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Sfântul a fost cel care l-a recunoscut pe Mântuitor când a apărut pe apele Iordanului și l-a arătat mulțimilor.

Boboteaza cuprinde toate cele trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său.

Unii pelerini credincioși spun că în ziua de Bobotează apele râului Iordan curg în sens invers pentru câteva clipe. Mulți intră în râul Iordan în cămăși albe, iar apoi le păstrează până în ziua înmormântării.

Boboteaza cuprinde motivele specifice sărbătorii Crăciunului

Astfel, în unele zone din România se colindă în ziua de Bobotează, se fac și se prind farmecele și descântecele și se fac previziuni pentru noul an. În trecut, cel care prindea crucea din apă era răsplătit cu daruri de domnitorul țării și era ținut la mare cinste, iar astăzi cel care o ia din apă se crede că va avea noroc tot anul.

Un alt obicei este iordănitul femeilor. În trecut, în satele din nordul țării femeile se strângeau acasă la cineva unde mâncau, beau și jucau, iar dimineața ieșeau pe stradă și luau bărbați, amenințându-i cu aruncatul în apă.

În noaptea de Bobotează tinerele necăsătorite își visează alesul. Ele își leagă pe inelar un fir roș de mătase și își pun sub pernă o crenguță de busuioc.

În Ajunul Bobotezei se pregătește o masă bogată, iar sub fața de masă se pune fân. În colțurile acesteia se pune câte un bulgăre de sare, iar pe masă se pun 12 feluri de mâncare. Nimeni nu mănâncă până nu vine preotul cu Iordanul.

Dacă în dimineața de Ajun copacii sunt acoperiți de brumă, vor avea rod bogat tot anul. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții despre locurile unde sunt ascunse comorile, potrivit Mediafax.