Alina Solomon face parte dintr-o prestigioasă echipă de cercetători care încearcă să găsească tratamentul cumplitei şi puţin cunoscutei boli Alzheimer. Studiul său, care prezintã legãtura dintre nivelul crescut al colesterolului şi apariţia acestei boli, a fost prezentat recent la întrunirea Academiei Americane de Neurologie. Vă prezentăm un interviu cu medicul Alina Solomon.

Este Alzheimer o boalã ereditarã? Nu întotdeauna. Existã, într-adevãr, o formã familialã de boalã Alzheimer. Au fost identificate anumite gene care cauzeazã în mod direct boala, însã astfel de gene sunt prezente în doar câteva sute de familii în întreaga lume (mai puţin de 5% din totalul cazurilor). Cele mai multe cazuri de boalã Alzheimer sunt însã sporadice, rezultatul unor interacţiuni complexe între factori genetici şi cei de mediu. Persoanele care au un pãrinte, frate sau sorã cu boala Alzheimer au un risc de aproximativ 2-3 ori mai mare de a face boala, comparativ cu persoanele în a cãror familie boala nu este prezentã. Acest risc creşte dacã mai mulţi membri ai familiei sunt afectaţi.

Ce anume declanşazã aceastã boalã şi care este vârsta la care ea apare de obicei? Cauzele bolii Alzheimer nu sunt complet elucidate, deşi sunt cunoscute modificãrile care apar în creierul persoanelor afectate. Simptomele sunt rezultatul distrugerii progresive a celulelor nervoase. Boala Alzheimer nu se întâmplã ”peste noapte”. Este un proces lent şi îndelungat. Demenţa pe care boala Alzheimer o cauzeazã poate avea debut precoce (înainte de vârsta de 60-65 de ani), iar în formele rare, familiale chiar la 30-50 de ani. De cele mai multe ori însã, apare dupã vârsta de 65 de ani.

Care sunt şansele ca boala sã fie descoperitã la timp? Depinde de cât de rapid persoana afectatã se adreseazã medicului în momentul în care apar primele simptome. Demenţa nu este îmbãtrânire normalã; este foarte important ca atît pacienţii, cât şi medicii sã fie conştienţi de acest lucru.

Care sunt simptomele care ar trebui sã îngrijoreze o persoanã în legãturã cu o eventualã declanşare a bolii? Creierele noastre se modificã cu vârsta, la fel ca şi restul corpului. Multe persoane observã, poate, cã încep sã uite anumite lucruri uneori, cã nu mai au aceeaşi rapiditate în gândire pe mãsurã ce îmbãtrânesc. Tulburãrile accentuate de memorie, dificultãţile în desfãşurarea activitãţilor de zi cu zi, dezorientarea în timp şi spaţiu, modificãrile de comportament, de personalitate, pierderea iniţiativei nu ţin însã de îmbãtrânirea normalã. Diferenţa dintre modificãrile normale şi cele determinate de boala Alzheimer sau de alte boli care afecteazã memoria, gândirea nu e întotdeauna foarte evidentã. Este necesarã o evaluare medicalã.

Fiind o boalã a creierului, se poate stabili daca ea „atinge” o anumitã categorie profesionalã? Nu existã o anumitã categorie profesionalã cu risc cresut de boalã Alzheimer. Un nivel crescut de educaţie reprezintã însã un factor de protecţie. Persoanele care au un mod de viaţã activ fizic, mintal şi cu o reţea socialã stimulativã au de asemenea un risc mai scãzut de boalã Alzheimer. 

Existã alimente, exerciţii fizice sau intelectuale care pot imuniza organismul la aceastã boalã? Pânã nu demult, atitudinea dominantã faţã de boala Alzheimer era una fatalistã, prevenţia fiind aproape de neconceput. Cercetãrile ultimului deceniu au pus în evidenţã o serie de factori de risc modificabili, principalii fiind hipertensiunea arterialã, colesterolul crescut, obezitatea şi diabetul. Se pare cã şi obiceiurile alimentare au un rol (de exemplu, alimentaţia bogatã în colesterol şi îm grãsimi saturate creşte riscul de a face boala), la fel ca şi activitãţile fizice (efect protector), fumatul şi consumul excesiv de alcool (efecte nocive).

O datã declanşatã şi descoperitã, care este tratamentul cel mai adecvat? Nu existã în prezent un tratament care sã vindece boala Alzheimer. Medicamentele disponibile amelioreazã simptomele şi sunt cu atât mai eficiente cu cât tratamentul este început mai devreme. Sunt necesare controale medicale periodice, pentru a adapta tratamentul pe masurã ce boala progreseazã.   Cât de costisitor este tratamentul acestei boli şi unde se poate efectua? Diagnosticul de boala Alzheimer nu se stabileşte pe baza unui singur test, ci printr-o evaluare sistematicã ce exclude alte cauze posibile. În România, medicii psihiatri, neurologi sau geriatri (cu specializare gerontopsihiatrie) pot prescrie medicamentele specifice. Existã şi clinici specializate în diagnosticul şi tratamentul tulburãrilor de memorie (Centre de memorie).

La nivel de societate, demenţele (inclusiv boala Alzheimer) sunt extrem de costisitoare, incluzând atât costurile direct legate de tratamentul bolnavilor, cât şi costuri indirecte legate de impactul major pe care demenţa îl are asupra vieţii familiilor bolnavilor. Un studiu recent a estimat cã în 2005, la nivel mondial, demenţele au costat aproximativ 315,4 bilioane dolari USA (în comparaţie cu circa 70-140 bilioane pentru diabet).

În România, medicamentele specifice bolii Alzheimer se acordã gratuit, pe baza recomandãrii de la medicul specialist.

Care sunt şansele ca boala aceasta sã fie eradicatã? Controlul factorilor de risc modificabili ar putea preveni o parte din cazurile de boalã Alzheimer. S-a estimat cã pânã şi o întârziere a debutului bolii cu cinci ani ar putea înjumãtãţi prevalenţa bolii. Activitatea de cercetare în direcţia formulãrii unor strategii eficiente de prevenţie la nivel de populaţie s-a intensificat foarte mult în ultimii ani. Studii având ca scop gãsirea unor medicamente care sã influenţeze mecanismele bolii (nu numai simptomele) sunt de asemenea în desfãşurare.  

Ati realizat un studiul cu privire la  faptul cã nivelul crescut al colesterolului poate declanşa Alzheimer. Puteti oferi mai multe detalii? Studiul a inclus 9.752 de persoane din California de Nord şi a investigat relaţia dintre nivelul colesterolului (determinat la vârste cuprinse între 40-45 de ani) şi apariţia bolii Alzheimer, 30 de ani mai târziu. Colesterolul s-a dovedit a fi un factor de risc pentru boala Alzheimer, chiar şi dupã luarea în calcul a altor variabile (vârstã, sex, rasã, educaţie, indice de masã corporalã, istoric de hipertensiune arterialã, diabet sau accidente vasculare cerebrale). Boala Alzheimer este în general privitã ca o "boalã a vârstei a treia", însã aceste rezultate (împreunã cu alte studii) subliniazã faptul cã mãsurile preventive trebuie iniþiate mult mai devreme.

CARTE DE VIZITA

Alina Solomon a absolvit Facultatea de Medicinã a Universităţii de Medicinã si Farmacie “Carol Davila” Bucureşti. În perioada studentiei şi-a început activitatea de cercetare în cadrul laboratorului de neuroştiinte al aceleiaşi universitãţi (actualul Centru de Excelenţã în Neuroştiinte), colaborând şi cu Societatea Română Alzheimer. Dupã terminarea facultãţii, în 2004, şi-a continuat studiile la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia. Din 2006 este doctorând la Universitatea din Kuopio, Finlanda, lucrarea de doctorat având ca temă relaţia dintre colesterol şi tulburãrile cognitive la vârstnici. Alina Solomon colaboreazã cu grupuri de cercetare atât din Finlanda si Suedia, cât şi din SUA.

Detalii privind centrele medicale care se ocupã de persoanele cu boala Alzheimer puteţi gãsi pe site-ul www.alz.ro