Românii care nu îşi mai pot plăti ratele restante vor ajunge pe străzi, deoarece băncile vor începe executările silite.
“S-ar putea să vedem şi lucruri triste, s-ar putea să vedem şi oameni scoşi din case. Sigur că e important ca băncile să fie atente la această problemă socială, e important ca şi Guvernul să intervină în această chestiune, dacă poate interveni”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, citat de Mediafax.
Mugur Isărescu recomanda de curând românilor să nu ia credite mai mari de o treime din venituri, pentru a putea să le ramburseze cu uşurinţă.
“Ar trebui să ne împrumutăm la jumătate din cât putem să dăm înapoi”, a declarat Isărescu.
Românii nu-şi mai pot plăti ratele pentru că au rămas fără un loc de muncă sau salariile lor au fost reduse, din cauza crizei. Chiar şi două familii care şi-au luat o locuinţă prin programul “Prima casă” şi-ar putea pierde apartamentele.
Măsurile anticriză, anestezice sociale
Prim-ministrul Emil Boc a enumerat ieri, în parlament, nu mai puţin de 28 de măsuri anticriză, menite să asigure creşterea economică şi păstrarea locurilor de muncă. Totuşi, specialiştii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au arătat, într-un raport prezentat de evz.ro, că aceste măsuri anticriză sunt imaginare.
Acum, Adrian Vasilescu spune că doar măsurile anticriză convenite cu organismele de finanţare internaţională sunt reale.
“Din păcate, foarte multe măsuri anticriză de fapt nu sunt măsuri anticriză, ci sunt măsuri sociale menite să anestezieze efectele crizei sau efectele unor măsuri anticriză care sunt, vrând, nevrând, dure. Singurul program anticriză care este real, concret şi eficace este acordul cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială”, a afirmat Vasilescu.
În urmă cu câteva săptămâni, consilierul guvernatorului BNR declara că doar Dumnezeu ne mai poate scoate din criză. Raiul investitorilor nu e în România Nici oamenii de afaceri nu cred în măsurile anticriză aplicate de Guvern. Dacă premierul Emil Boc spune că au fost eliminate multe dintre taxele parafiscale, iar preşedintele Traian Băsescu promova România drept un mic paradis fiscal, în rândul investitorilor niponi, realitatea este alta.
România oferă investitorilor străini condiţii mai puţin atractive decât Polonia, Ungaria sau Bulgaria, potrivit unui studiu realizat de firma de avocatură Enescu&Cuc, care a comparat facilităţile legislative sau fiscale asigurate de aceste state prin agenţiile de investiţii străine.
Recomandările noastre
