Românii cu credite în euro şi salarii în lei începuseră să spere că vor beneficia de o reducere substanţială a ratelor după creşterea spectaculoasă a leului din ultimele zile ale anului trecut.
Speranţele le-au fost alimentate şi de ştirile apărute în presă, potrivit cărora băncile vor avea la dispoziţie (datorită unei decizii a BNR) o sumă impresionantă în valută, pe care o vor schimba în lei, întărind astfel moneda naţională.
Ei bine, banca centrală şi-a luat promisiunile înapoi la început de an aşa că leul, în loc să se întărească, s-a depreciat puternic şi, cel mai probabil, va scădea şi zilele următoare, cred specialiştii din piaţă.
În primele zile din 2012, leul a scăzut continuu, nivelul atins ieri în raport cu euro fiind foarte apropiat de minimul istoric.
Explicaţia
Cum se justifică schimbările din evoluţia leului? De la începutul anului, creditorii au trecut de la standardele de contabilitate RAS (locale) la cele IFRS (internaţionale).
Potrivit noilor standarde, care sunt ceva mai "blânde", băncile nu mai au nevoie de toată valuta de care dispun în prezent pentru a acoperi eventualele pierderi provenite din creditele nerambursate de români.
Mai mult, regulile bancare le cer chiar să nu aibă poziţii valutare peste 10% din nivelul capitalurilor proprii, deschise pe o anumită valută. Pentru a nu ajunge în această situaţie, creditorii au început să vândă din valuta pe care o deţineau, în ultimele zile din 2011.
Ca urmare, leul s-a întărit cu 1,5% faţă de euro, de pe 13 până pe 28 decembrie. Pe 29 decembrie, băncile fost însă anunţate de BNR că modificarea poziţiilor valutare se va face doar cu acordul acesteia, potrivit unor surse.
Cu alte cuvinte, deşi s-a făcut trecerea la noi standarde, acestea nu se aplică şi în cazul provizioanelor, adică a rezervelor constituite pentru credite neperformante. Cele circa 1,5 miliarde de euro pe care mizau creditorii la nivel de sistem nu au mai sosit.
Aşa că leul a intrat pe depreciere, pentru că băncile au început să cumpere din nou valută din piaţă, pentru a îşi acoperi din nou restanţele, aşa cum cereau vechile standarde.
Continuă scăderea
BNR nu pare dispusă să accepte o variaţie mare a cursului valutar. Chiar dacă va permite băncilor să îşi calculeze pe viitor provizioanele conform noilor standarde contabile, va face asta în mod organizat, ceea ce înseamnă că leul nu va avea resurse pentru o apreciere puternică.

Iar cu cât întârzie mai mult luarea unei decizii care să pună la dispoziţia creditorilor mai multă valută, cu atât cursul creşte. Analiştii din bănci cred că euro ar putea ajunge în circa una- două luni chiar la 4,4 lei/euro.
Nu va fi o depreciere bruscă, ci una controlată, treptată. Presiuni suplimentare pe deprecierea leului vin şi din partea tensiunilor din zona euro. Prin urmare, primele trimestre nu vor crea un climat favorabil monedei.
Economiştii din bănci se aşteaptă ca leul să se întărească în raport cu euro din a doua jumătate a anului. ING Bank întrevede un curs de 4,25 lei/euro, iar Volksbank un nivel de 4,2 lei/euro, pe final de an.
ECONOMII
Depozite avantajoase
Pentru deponenţii în lei începutul de an vine cu o veste bună. Obligate de acţionari să se bazeze în special pe resursele atrase de pe piaţa internă, băncile au crescut în ultimul timp dobânzile la depozite.
Liderul pieţei, Banca Comercială Română, a crescut dobânzile oferite la lei, euro şi dolari cu până la 0,5 puncte procentuale, iar RBS Bank cu până la 1,75 puncte procentuale.
Luând în calcul previziunile analiştilor, economiile în lei ar putea să fie o alegere inspirată. Astfel, clienţii ar avea de câştigat din dobândă, dar şi din creşterea leului pe final de an.
Citiţi şi:

  • Adrian Vasilescu: "Să contăm mai mult pe leu"
  • Veştile bune şi veştile rele ale băncilor locale, în 2012
  • Leul continuă să scadă în raport cu principalele valute: 4,3532 lei/euro, cursul oficial