Astfel, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu susține că la momentul actual nu se manifestă riscuri de natură severă la adresa stabilităţii financiare din România, dar nivelul general de risc este în creştere. Totuși, vorbim despre un risc similar evoluţiilor de pe plan global.

„Concluzia principală este că, la momentul actual, nu se manifestă riscuri de natură severă la adresa stabilităţii financiare din România. Cu toate acestea, nivel general de risc este în creştere, similar evoluţiilor pe plan global”, afirmă Georgescu, preluat de Agerpres.

Prim-viceguvernatorul BNR crede că riscul unor tensiuni macroeconomice interne este determinat de continuarea deteriorării deficitelor gemene, respectiv cel bugetar şi cel de cont curent: „Deficitul bugetar este estimat, pentru finalul anului 2019, să depăşească semnificativ nivelul de 3% stabilit. Soldul negativ al contului curent este previzionat să ajungă la 5,1% din PIB. Pe plan regional, România consemnează deci cele mai ridicate valori ale celor două deficite”.

În opinia lui Florin Georgescu, „la nivel naţional se impune un mix echilibrat de politici macroeconomice, prin corecţii în privinţa politicii fiscal-bugetare, coroborat cu implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung”. Astfel, BNR opinează că „o corecţie graduală, dar care să fie pusă în practică începând cu anul 2020, ar aduce pe termen lung rezultate mai bune decât o ajustare bruscă a echilibrelor macroeconomice cu scopul declarat de a reduce în cel mai scurt timp deficitul bugetar”.

Potrivit lui Florin Georgescu, măsurile cuprinse în Planul naţional de adoptare a monedei euro reprezintă soluţii de acţiune, indiferent dacă obiectivul decidenţilor ar fi consolidarea rezilienţei economiei româneşti, reducerea decalajelor faţă de economiile dezvoltate sau aderarea mai rapidă la spaţiul euro.

„Aşa cum am mai spus-o şi în trecut, convingerea mea este că situaţia macroeconomică este administrabilă în România. Important este să ştim să folosim în mod înţelept resursele încât să modificăm modelul economic actual bazat pe consum, indus de politici prociclice, şi să reaşezăm creşterea economică pe noi baze. Acestea trebuie să stimuleze investiţiile şi să permită dinamizarea sectoarelor performante, cu aport sporit de inovaţie şi valoare adăugată”, a conchis prim-viceguvernatorul Băncii Naționale.