Disensiunile grave în chestiunea imigrației și a deportărilor amenință să ducă la eșuarea negocierilor pentru formarea guvernului și chiar la noi alegeri

Politicile pe care viitorul guvern ar trebui să le adopte față de imigranți par a fi obstacolul cel mai important în calea înțelegerii dintre creștin-democrații lui Merkel, liberali și ecologiști. Săptămâna trecută, un mem bru al echipei de negociatori creștin-democrați i-a acuzat pe verzi, care militează pentru liberalizarea condițiilor de acordare a statutului de azilanți sau de refugiați, că încearcă să „provoace colapsul” discuțiilor, scrie Politico.

Repetarea alegerilor

Deși există o mulțime de diferențe între viziunile celor trei partide, de la nivelul cheltuielilor pentru Apărare la politicile agrare, dezacordul dintre verzi și cele două partide de centru- dreapta în chestiunea imigrației se poate dovedi imposibil de nerezolvat.

Dacă în zilele următoare părțile nu identifică o soluție, Germania riscă să se îndrepte spre o nouă rundă de alegeri. Pe 25 noiembrie, verzii și-au programat un congres în care să decidă dacă mai continuă cu negocierile pentru formarea unei coaliții sau renunță. Lipsa progreselor în discuții poate face ca votul să devină inutil.

O bună parte din dezbateri s-au concentrat în jurul oportunității de a se stabili un nivel maxim al imigrației și al condițiilor de reunificare a familiilor celor deja intrați în Germania.

La sfârșitul lunii octombrie, un avion având la bord 14 imigranți cărora li s-a refuzat azilul a decolat de la Leipzig spre Afganistan. Berlinul suspendase aceste zboruri după atentatul cu bombă de la Kabul, din mai, în urma căruia au murit 150 de persoane, însă în luna septembrie cursele au fost reluate.

Potrivit cifrelor publicate de guvern săptămâna trecută, în Germania continuă să trăiască 158.000 de persoane cărora li s-a respins solicitarea de azil. Circa 118.000 dintre ei au primit un răgaz (Duldung, în germană) de la deportare, pentru motive precum starea de sănătate sau instabilitate din țara de origine, însă 28.000 sunt buni de „deportare forțată”. Verzii reproșează guvernului că Afganistanul nu este o țară suficient de sigură pentru a trimite înapoi nici măcar infractorii.

Pe de altă parte, membri ai actualului guvern al lui Merkel cer accelerarea deportărilor, ca urmare a presiunile exercitate de aliații creștindemocraților, social-creștinii bavarezi și de discursul din Parlament al noii formațiuni de dreapta, Alianța pentru Germania.

Imigranți dispăruți, crime și violuri

Presa contribuie și ea la creșterea presiunii asupra guvernului. Tabloidul Bild a publicat un serial în care afirma că Berlinul a pierdut urma a peste 30.000 de imigranți cărora li s-a respins cererea de azil. Bild a lansat o campanie în rândul cititorilor, cerându- le să reacționeze și a primit deja 20.000 de mesaje în care lui Merkel i se cere să îi deporteze neîntârziat toate persoanele cărora li s-a refuzat solicitarea de azil.

Această campanie „alimentează ideea că statul a scăpat problema de sub control”, spune Thorsten Benner, directorul Institutului Global de Politici Publice. „Este o bombă pentru orice guvern din lume.”

Un număr de infracțiuni răsunătoare, având ca autori imigranți cărora li s-a respins azilul, a dat apă la moară taberei anti-imigrație. La Berlin, o femeie de 60 de ani a fost găsită moartă în parcul Tiergarten, suspectul fiind un cecen de 18 ani, care trebuia deportat încă de anul trecut, însă a rămas în Germania, deoarece era minor și era închis pentru furt. 

La scurt timp, un imigrant nigerian de 34 de ani, căruia de asemeneai se respinsese cererea de azil, a fost arestat pentru agresiune sexuală asupra unei femei care făcea jogging, în orașul Rosenheim din Bavaria.

Greu de mediat

Merkel și creștin-democrații s-au pronunțat în mai multe rânduri pentru înăsprirea modului în care este tratată imigrația. O lege privind desemnarea a trei state nordafricane – Tunisia, Maroc și Algeria – drept „țări de origine sigure” a fost adoptată în camera inferioară a Parlamentului în 2016, dar a fost respinsă de camera superioară, unde verzii sunt mai bine reprezentanți. Statutul de „țări sigure” ar fi stopat afluxul de imigranți din aceste țări și ar fi simplificat condițiile de deportare. Purtătoarea de cuvânt a verzilor, Luise Amtsberg, a declarat că în chestiunea deportărilor „este foarte greu de mediat”, deoarece partidul său se află în total dezacord cu partenerii de dialog pentru formarea guvernului.

La rândul său, într-un interviu pentru Bild, difuzat vineri, creștin-democratul Peter Altmaier, șeful cancelariei lui Merkel, recunoștea că va fi foarte greu de ajuns la un acord pe această temă: „În principiu suntem de acord: nimeni nu dorește afectarea dreptului fundamental la azil. În ceea ce privește detaliile, însă, va fi foarte dificil.”