3,4 aprilie

Blestemul este o armă vicioasă, dar elegantă. HOROSCOPUL LUI DOM PROFESOR

Pe 3 aprilie s-au născut: Helmut Kohl, Marlon Brando, Alec Baldwin, Eddie Murphy, Doris Day, Grigoraş Dinicu, Eugen Cristescu, Luigi Ionescu, Damian Stănoiu. Pe 4 aprile s-au născut Anthony Perkins, Andrei Tarkovsky, Valeriu Ciobanu, Ştefan Tăpălagă.

Sâmbătă, 3 aprilie, sunt Sfinții Nichita Mărturisitorul și Ilirie. Pomenirea morților. Duminică, pe 4 aprilie sunt Sfinții: Iosif imnograful, Gheorghe din Maleon, Zosima și Platon

Biserica Universală sărbătorește, duminică, Invierea Domnului. De pe 27 martie și până pe 3 aprilie, seara, este Paștele Iudeu. Este de fapt până pe 4 aprilie, seara, dar la Niceea, în anul 325, s-a stabilit dogma că Paștele Creștin este după Pștele Iudeu, nu în același timp. Sunt curios dacă papa Francisc o să poarte mască, când o să spună ”Urbi et Orbi”. S-a zvonit că ar avea covideală, dar este ”fake news” am verificat la Specola Vaticana. Sau, o fi negare plauzibilă?  O să trăim și o să vedem. Întotdeauna am un sentiment neplăcut când lumea creștină sărbatorește Învierea Domnului, pe rând, la date diferite. Iar acum ortodocșii au Sf Paști la aproape o lună distanță. Distopia sanitară și măsurile necugetate ale guvernelor au săpat o prăpastie și mai mare între popoare, oameni, confesiuni. Nu m-am hotărât dacă să mă comport ca de Anul Nou pe care l-am marcat de trei ori. Nu prea mai am chef de sărbători, se duce totul dracului, Doamne, iartă-mă, cu o viteză la care nu m-am așteptat și nu eram pregătit. Nimeni nu era pregătit!

În calendarul poporului român nu este mai nimic de semnalat. Muncă şi iar muncă, ei, dacii, numiți de unii greci geți, nu aveau ”weekend”! Calendarul era făcut după trebuința lor, respectând ritmurile naturale, muncile de sezon. Acum calendarul este fix și nemulțumește multă lume, care nu are timp suficient. Dar, totuși, doamna Antoaneta Olteanu arată în ”Calendarele Poporului Român” că zilele de “3, 13 şi 23 aprilie sunt rele”, după Niculiţă-Voronca.

Undeva, poate în Occident, poate în Orient, mai există vechiul calendar al Elfilor. Poate în ceţoasa şi ciudata Irlandă, poate în misterioasa Scoţia, sau dincolo de Cercul Polar, sau într-o peşteră neştiută din Grecia, sau, adânc, sub pământ, într-o catacombă din Italia. Sau ascuns în fundația unei fortărețe akkadiene, sau persane, sau cine știe unde, într-un oraș pierdut sub nisipul deșertului. Calendarul Elfilor este cel mai vechi calendar terestru. Se pare că celebrul manuscris Voynich era o parte dintr-un calendar, un almanah al elfilor.

Şi în vechile scrieri româneşti, în gromovnice, se fac referiri, în slavonă, despre un calendar al unor „oameni, dar care nu erau oameni, vechi, foarte vechi, ce trăiau mult, erau aproape nemuritori”, de pe vremea lui Matusalem, cel care a trăit 969 de ani.

Ei bine, începând cu data care corespunde zilei de 3 aprilie, elfii începeau o perioadă de blesteme, își blestemau dușmanii, perioadă de timp care aveau punctul maxim corespunzător zilelor de 3,13 şi 23 aprilie! În Tradiție a rămas că aceste zile sunt nefaste, ”rele”.

Blestemul este o armă vicioasă, dar elegantă. Nu lasă urme, nu face mizerie, asasinul nu poate fi niciodată găsit. Pentru că să fim bine înțeleși, domniille voastre, există un singur fel de blestem, cel de moarte. Chestiile cu ”legarea cununiilor” și ”cu întoarcerea iubitului” sunt foarte interesante, o metodă dibace de a lua banii naivelor, pe prietenul meu Nelu Țugui îl pufnea râsul, el a studiat mult aceste lucruri. Să stea la dreapta Domnului, la loc cu lumină și verdeață, pentru că a fost un om bun și înțelept.

Eu le-am practicat. Un an și jumătate am învățat la Madrasse Omar Khayyam, formule și melopee de intonație. În cea mai veche limbă, cea a zeilor coborâți pe Pământ în ”vimana” aparat de zbor descris cu amănunțime în Bhagavad Gita. Trecerea de la Shloka, la blestem, folosind metode imposibil de descris și chiar de înțeles.

Blestemul este una dintre cele mai teribile arme, hai să spunem, psihice. Poate funcţiona cu eficienţă şi după cinci mii de ani. Iată, așa cum mi-ați cerut, o nouă poveste, o repet, sunt mulți cititori noi, blestemul prințesei egiptene Kaffi:

Acum mai bine de trei decenii mă aflam la Bagdad. Era război. După o zi de muncă obositoare, stăteam la o vorbă cu băieţii de la „John Deere” , „Mendez Junior” şi „Sybetra”  în sala mare a hotelului „Anbar” şi priveam la televizor războiul iraniano-irakian, în direct.  Era o atmosferă densă şi apăsătoare, cum numai la Bagdad poate fi. Cald și înăbușitor, că nu eram proști să folosim aerul condiționat, cel mai direct mijloc să-ți ruinezi sănătatea, în Orient.  În niciun caz nu putea fi vorba de somn. Aşa încât ne-am hotărît să facem un tur, adică să ne urcăm în maşini şi să mergem încotro vedeam cu ochii: poate pe Sadoun Street, poate la ”fâlca pietrei crăcănate” unde era o cofetărie cu multă îngheţată delicioasă, cea de rodii era faimoasă, şi patru vânzătoare egiptence tinere, frumoase şi vesele.  Până la urmă americanii au luat-o către nord, brazilienii spre est şi eu, cu gândurile mele, am pornit-o, aproape mecanic, spre sud. Împreună cu belgienii.  Am trecut Tigrul, pe podul de lângă Universitate şi în nici trei sferturi de oră ne aflam la Babilon.

În deşert totul are alte dimensiuni. Cerul negru este aproape, te învăluieşte complice şi te ajută să te strecori neobservat, stelele devin ascuţite şi te dor ca loviturile de pumnal, sunetele sunt filtrate şi ciudate ca dintr-o fonotecă de efecte sonore.

Ruinele măreţului Babilon zăceau în lumina crudă a câtorva reflectoare aprinse cu grijă ca nu cumva un F-3 sau F-4 iranian să confunde monumentul istoric cu cine ştie ce depozit militar.  Glorioasa poartă a lui Iştar, înaltă cât un bloc cu zece etaje era restaurată în întregime, cu toate basoreliefurile pictate, în mărime naturală.

Dar, surpriză, în spatele porţii şi lângă muzeul arheologic se vedea flacăra unui foc de tabără.  Ne apropiem, doi belgieni şi un român.

Zărim vreo două duzini de oameni aşezaţi în jurul unui foc vesel.  Nopţile sunt reci în deşert.  Fără îndoială erau arheologii misiunii UNESCO, cei care restauraseră poarta lui Iştar.  Le urăm cele bune în câteva versiuni şi stârnim râsete şi gesturi de bunăvoinţă.  „Aşeazaţi-vă lîngă foc şi ascultaţi; dacă aveţi o poveste, puteţi să o spuneţi! Aici timpul nu este la el acasă, aici noi suntem stăpînii timpului şi în această noapte a echilibrului din apropierea echinocțiului ne-am gândit să reînviem tradiţia divanului din Babilon.” 

 În acea noapte minunată am ascultat cele mai ciudate şi fascinante povestiri adevărate spuse vreodată.  Poate, odată, Timpul îmi va permite să le strâng într-un volum. Sau, nu!

 

Un arheolog german, bătrân ca timpul, celebru egiptolog, a povestit o întâmplare din tinereţea sa legată de un blestem.

 

Era puţin înainte de război, a început istoria svantul german. Eram tînăr, aventuros şi imprudent.  Mă învârteam în lumea dubioasă a bazarului de antichităţi din Cairo.  Voiam să-l întrec pe Howard Carter (descoperitorul mormântului lui Tutankamon) şi să devin celebru. Germania merita o victorie şi în egiptologie, nu numai la Olimpiadă.  Cu multă răbdare, diplomaţie şi cu bani grei am reuşit să aflu despre posibilul mormânt al prinţesei rebele Kaffi – al cărui nume fusese cu grijă şters din toate cartuşele regale ulterioare.

Şi pe drept cuvînt: acum mai bine de cinci mii de ani, prinţesa Kaffi, tânără şi frumoasă cum numai visul o poate descrie, era de părere că există un singur Dumnezeu, zeul Soare şi că fiecare om, fie faraon, scrib, soldat sau simplu ţăran trebuie să aibă o relaţie personală şi directă cu Dumnezeu. Iar  mulţimea de preoţi să facă bine şi să se ocupe mai mult de treburi practice, cum ar fi vindecarea rănilor soldaţilor şi a bolilor, sa prevadă revărsarea Nilului, sa cerceteze stelele şi  pământul şi să nu mai intermedieze între Dumnezeu şi oameni.  „Credinţa puternică şi adevărată nu are nevoie de intermediari” – spunea frumoasa şi înţeleapta prinţesă Kaffi.

Atitudinea prinţesei a atras în mod necesar duşmănia de moarte a preoţilor care pînă la urmă îşi otrăvesc regina. Nu s-au bucurat prea mult, pentru că şeful gărzilor regale, puternicul Zeb, îndrăgostit fără speranţă de prinţesa Kaffi, a omorît, ca răzbunare, cîteva mii de preoţi, până i s-a mai ostoit durerea.  Preoţii care au scăpat, de bucurie, iar neîmblînzitul soldat, de disperare, au construit un mormânt fabulos, subteran, undeva departe, în deşertul Nubiei.  Preoţii au avut grijă să îngrămădească uriaşe comori lîngă mumia prinţesei Kaffi, pentru ca nu cumva să-i vină ideea să se întoarcă din lipsă de confort, sau de bani.

”Erezia” prinţesei Kaffi urma să fie reluată mai târziu, pe alt registru, de uriaşul faraon Akhenaton, soţul preafrumoasei Nefertiti.  Dar pe mine mă obseda prinţesa Kaffi.  O visam noaptea, cum se plimba pe malul Nilului, sau cum se prăbuşea, răpusă de puterea otrăvii.

Apoi, într-o zi, un arab unsuros, de fapt din stirpea copţilor, mi-a vîndut pentru trei sute de lire sterline, o mică avere, un plan al drumului către mormîntul prinţesei Kaffi. Singura condiţie era să-l iau cu mine pe nepotul său, egiptolog specialist în descifrarea hieroglifelor şi să împart totul pe din două.

Aş fi acceptat şi un pact cu diavolul, numai să ajung la mormântul prinţesei Kaffi.  După săptămâni de pregătiri am plecat în deşert, numai noi doi, adică eu şi Nuri. „Klauss – mi-a spus tînărul copt – facem cum se obişnuieşte: pietrele preţioase, bijuteriile şi obiectele mici de aur le împărţim între noi, iar sarcofagul, masca mortuară, mobilele şi alte obiecte magice, chiar de aur,  le ducem la muzeu !”

După cinci zile, adică nopţi, de mers călare pe cămile, am dat de primul indiciu de pe hartă.  Bucuria noastră a fost imensă. După încă două zile am ajuns la o mica oază, apoi la o colină, la puţul părăsit şi la zidul roman – ultimele indicii de pe hartă.  În a noua noapte ne-am apucat de săpat.  Din fericire nu era vorba de nisip ci de laterită, pământul roşu al Africii. Săpam cu îndirjire şi apoi consolidam micul tunel cu bucăţi de lemn, aduse pe cămile, cum ştiam că se face în minele din Transvaal.

După zile de muncă disperată am ajuns la porţile mormântului. Semn rău – nu erau pecetluite cu sigiliul lui Anubis, ceea ce însemna că hoţii de morminte ne-o luaseră înainte. Descurajaţi şi obosiţi, am acoperit excavaţia cu o foaie de cort şi am adormit.  Ne-am trezit pe seară, am îmbucat ceva şi ne-am reîntors, cu inima îndoită, la săpături.

Era noapte, luminată puternic de o Lună plină uriaşă, uşor sîngerie şi înconjurată de două halouri albe.  „Mare nenoroc, neamţule, în noaptea asta o să moară cineva !” – mi-a spus, sardonic, din colţul gurii, Nuri, arătîndu-mi Luna.  Am degajat poarta de bronz şi opintindu-ne din toate puterile am reuşit să-i deschidem cele două canturi.  Ne-a izbit un aer ciudat, cald,  fetid şi astringent în acelaşi timp. Am aprins cele două torţe şi cu mare grijă am coborît în interior, într-o săliţă lungă de vreo zece metri. Vreo duzină de schelete albeau pe jos. Pereţii erau plini de imagini şi hieroglife. Iar la capătul culoarului, minune! Se zărea, lucind mat, poarta principală a mormântului, cu sigiliile neatinse.

Ne-am privit scurt şi am început să înaintăm, cu mare precauţie către intrarea în mormântul prinţesei Kaffi.  Nuri nu-şi putea dezlipi privirile de cartuşele cu hieroglife şi l-am văzut cum silabisea traducerea. Ochii păreau că i se măresc în cap iar faţa-i devenea din ce în ce mai roşie.  Am început să traduc şi eu, cu mai multă greutate, Nuri era specialistul Muzeului arheologic din Cairo în criptologie.  Deodată  tînărul copt îşi duce mîna la gât şi se prăbuşeşte ca fulgerat.  L-am scos imediat la aer. I-am făcut respiraţie artificială, i-am frecat tîmplele, am folosit mica noastră trusă de prim ajutor.  După jumătate de oră de încercări nereuşite, ca în transă, i-am acoperit trupul tânărului cu o pînză şi am revenit la mormânt, în subteran.  M-am uitat cu mare atenţie pe jos, după urmele vreunui şarpe veninos, sau după ingenioasele capcane ale arhitecţilor egipteni. Apoi, am încercat să inspectez pereţii, căutînd urmele unor orificii din care putea să ţîşnească o săgeată perfidă, sau gaze ucigătoare.  În cele din urmă am început să traduc cartuşele cu hieroglife pe care le privea Nuri înainte să moară.

Cuvinte infame, blestemate, imposibil de reprodus.  Un sunet tot mai înalt îmi ţiuia în urechi şi o dulce ameţeală mă cuprindea, tot mai puternică.  Cu un ultim impuls al raţiunii ultragiate am reuşit să-mi iau privirea de la blestemul prinţesei Kaffi şi să mă târăsc spre ieşire.

Cred că am zăcut cîteva ore.  Cînd mi-am revenit m-a cuprins o isterie, o furie oarbă, „starea de Bersek” cum spun nordicii.  Am îngrămădit toată dinamita şi muniţia pe care o aveam în subteran şi am dat foc fitilului.  Explozia a fost formidabilă. Apoi toată colina, parcă cu un oftat de uşurare, s-a prăvălit peste mormîntul celei mai frumoase prinţese, dar şi cea mai periculoasă vrăjitoare a Egiptului.

La Cairo, medicii au spus că Nuri a pierit din cauza unui infarct, produs, probabil, de deshidratare şi căldura deşertului.  Eu, însă, ştiam!  Ştiu şi astăzi cum acţionează „blestemul faraonilor” .  Cum se fac farmece, ce este magia voodoo, sau cum se fac blestemele grele.  Totul este aşa de simplu!

Bătrînul savant şi-a terminat povestirea şi a rămas tăcut,  zîmbind enigmatic unor amintiri din tinereţe.  Focul a pocnit cu scântei, apoi un tăciune a început să ţiuie ascuţit a nenoroc.

 

Mi-am amintit de toate acestea pentru că, iată, istoria se repetă. Niște imbecili fără minte au hotărât să scoată din casa lor din Muzeul Egiptean, 22 de mumii de faraoni și regine și să le ducă, sâmbăta aceasta, într-un cortegiu blestemat de toate puterile, într-un loc nou, la Muzeul Civilizațiilor Egiptene. Răul a fost făcut când rămășițele pecetluite cu mari și puternice blesteme au fost scoase, furate este termenul, din mormintele lor, din Valea Regilor sau din alte locuri, mai ascunse. Dar, dacă mai rănești liniștea faronilor încă odată, blestemul se declanșează din nou. Mulți morți nevinovați au plătit și o să plătească vanitatea și prostia unor ”oameni de știință”. Accidente de tren și enorm de multe accidente auto, prăbușirea unui bloc, morți subite etc etc. Un coroner, un medic legist de la morga din Cairo a declarat, sub anonimat, unui ziarist că toți decedații care au fost aduși zilele acestea aveau ceva în comun. Fața mutilată de o imensă teroare.

 

Se pare că blestemul nu este un mister, pentru cine știe, dar cine poate nega cel mai misterios lucru care ni se întâmplă, mereu şi mereu: mâine este o nouă zi!

 

 

HOROSCOP    3,4  aprilie  2021

 

BERBEC   Sâmbătă, o întâlnire care îţi face plăcere şi una, nu! În weekend poate începe să se contureze un nou concept, o nouă idee. Dar, înainte să te implici trebuie să iei mai multe informaţii. Sâmbătă este o zi favorabilă planurilor de viitor, în care visurile par uşor de realizat. Nu te repezi, asteapta confirmarile. Ai şi un drum de făcut la capătul căruia te aşteaptă o discuţie, dacă ești în duo, cu partenerul de viaţă despre casă, maşină, împrumuturi etc. Timpul, însă, lucreaza in favoarea ta. Duminică, aspecte favorabile cu vesti bune de la partenerii sau rude de la mare distanţă.

TAUR   În weekend trebuie să fii conservator şi să refuzi ceea ce nu e conform vederilor tale. Sigur, dacă poţi, fără să provoci conflicte. Domeniul favorizat de stele e cel al relaţiilor sociale. În acest weekend zodiacul tau este bine aspectat, mai ales in partea de “distracţii, petreceri şi pierdut timpul”. Si cu norocul stai bine! Sigur, necazurile sunt tot cele pe care le stii, dar un necaz care dureaza mai mult de doua luni devine viata cotidiana, vezi distopia sanitară.  In orice caz trebuie, cu orice pret, sa termini ce ai inceput. Meru amâni, mai târziu, şi mai târziu. Atenţie, să nu devină prea târziu!

GEMENI    Sâmbătă, o zi plată, care te-ar plictisi dacă nu ar fi vestea de pe la prânz. Pare o criză, dar gestionează totul cu mare grijă, stelele arată că poate fi vorba de o păcăleală întârziată. O perioadă excelentă pentru finalizarea unor lucruri incepute, pentru înţelegeri strategice, pe termen lung. Comunicarea ta este favorizata. Trebuie să ai aerul unui gânditor profund şi preocupat de mari probleme. Asta te ajuta sa rezolvi multe probleme de imagine. Duminică ai vrea să te duci până la munte, dar celălalt geamăn vrea să zacă în pat, la căldură şi cu pisica torcând hipnotic lângă el!

RAC  Sâmbătă evită, dacă poţi, subiectele cu caracter emotiv. Stabilește programul tău de weekend coroborat cu al celor din jur.  Posibile disensiuni duminica, care pot fi evitate prin amânare. Un drum necesar. Atentie la viteza, nu a masinii, ci la cea cu care iti programezi evenimentele! Nu te grabi inutil cand orice ora este buna. O veste buna si un – aşa şi aşa  Nu uita că ai niste proprietati aici, sau aiurea, care au nevoie de atentia ta. Ochiul stapanului ingraşe turma de oi – spune un proverb macedo-român. Iar daca nu ai nimic-nimic, nici o pisică, acolo, esti fericit că ai scapat de griji!

LEU   Evită în weekend discuţiile seriose şi strategice despre proprietățile comune, ale familiei. Sâmbătă nu promite nimic, nu te implica. Duminică nu e bine să faci drumuri lungi, odihnește-te! Perioada este buna, astrologic vorbind, dar trebuie neapărat să termini proiectele începute. Nu uita că suntem ceea ce ştim! Iar pentru marea majoritate a populatiei inseamna ca sunt ceea ce citesc ei pe FB si vad ei la televizor! Duminică evită cheltuielile extravagante, iar stelele sunt foarte sigure să te sfătuiască sa nu călătoreşti sub nici un motiv.

FECIOARĂ    În weekend încearcă să nu te amesteci în mulțime, evită aglomerația. Evită necunoscuţii, persoanele străine, nu intra în discuţii şi, mai ales, nu da datele tale personale! Viata, care nu tine deloc, dar deloc, seama de micile noastre planuri si dorinte, impinge viitorul unde vrea ea. Cam asta este toată filosofia! Stelele arata că sâmbătă ar trebui sa treci printr-un mic necaz personal, si conform modului tau de a fi iti trebuie solitudine si putin timp ca sa te obisnuiesti cu noile date. Duminica este normală, decentă, dacă lipsa de evenimente te mulţumeşte.

BALANŢĂ  Sâmbătă nu da curs propunerilor extravagante, gen sporturi extreme, odihneşte-te şi relaxează-te. Duminică cheltuiește cumpătat, nu exagera. Vorbește de bine, nu bârfi, totul se află! Sâmbătă primesti o veste total lipsita de sens. Poate unde ziua este slab aspectata astrologic, sau cam asa ceva. Sau poate unde peste tot este haos si dezordine! Duminică este bine să te trezeşti târziu şi să te culci devreme. Între cele două repere, mai tot ce faci ar trebui sa-ti iasă. Sigur, să nu fie ilegal, imoral şi să nu îngraşe!

SCORPION    Sâmbătă zi de cumpărături sau de ieșit afară, este frumos. Duminică fără program, în aparenţă. Lasă lucrurile să se întâmple, să se desfăşoare după cum stabilesc cei dragi, apropiați! Sâmbătă gândeşte bine înainte de a face sau accepta ceva. Stelele arată că dacă stai bine-merci rezolvi mai multe probleme decât dacă te agiţi! În acest weekend din nou te nemultumeste un obiect mecanic, sau electronic, sau serviciile unei persoane. Calitatea nu mai este ceea ce a fost candva! Dar nu te multumi cu expresia fatalista “asta este” ci încearcă din greu să obţii ce doreşti.

SĂGETĂTOR    Dedică weekendul rezolvării problemelor pentru căminul tău, sau grădină, însă nu forţa în rezolvarea unor situaţii. Lasă timpul să lucreze. Conjunctura arată că timpul lucrează pentru tine! Sâmbătă ai de făcut un serviciu unui prieten, serviciu pe care respectivul îl va aprecia şi va rămâne îndatorat, chiar dacă nu va arăta imediat acest lucru. Duminică cruţă-te un pic. Aşteaptă rezultatele demersurilor trecute. Uneori trebuie sa apeși pe frana, alteori pe accelerator. Duminică – ambreiajul, deconectează-te de la cotidian!

CAPRICORN   Urmează-ţi intuiţia, prima gândire, prima impresie. De multe ori lucrurile sunt dezarmant de simple şi acest weekend este un bun exemplu! Lasă analizele complicate şi filosofia pe altă dată. Sâmbătă odihneşte-te mai mult şi evită discuţiile în contradictoriu, mai ales dimineața, când un vechi prieten te poate decepţiona – nu-i lăsa şansa să se facă de râs! Evita subiectele despre secretele altora, limiteaza-te la modul monden şi superficial de abordare a discuţiei si totul o sa fie cum trebuie. În general, o confesiune schiţeză şi o viitoare bârfă sau intrigă. Duminică nu eşti deosebit de inspirat aşa că lasă discuțiile pentru altă dată.

VĂRSĂTOR    Nu te ambala, nu te enerva, nu izbucni! Cu calm şi fără grabă poți să rezolvi problema, care poate fi doar o banală pană. În weekend trebuie să fii senin şi să zâmbeşti, orice s-ar întâmpla! Oare nu ai suferit din cauza a destule decepţii şi trădări ?! Se pare că nu, pentru că sâmbătă intenţionezi să te legi din nou la cap fară să te doară. Mai multă reţinere şi prudenţă – acesta este sfatul meu! O zi buna pentru activitati de rutina. Duminică călatoriile sunt bine aspectate, fie ca sunt mai lungi, sau mai scurte. Intalnește-te cu oameni care ştiu bancuri bune, au o atitudine optimistă care să te faca sa te simti bine şi confortabil.

PEŞTI  Ceea ce s-a pierdut se va găsi! În weekend regăseşti fie un obiect pierdut, fie ceva ce pare că ai uitat, poate chiar sentimente, sau trăiri. Amintirile te emoţionează dar, te motivează! Sâmbătă amână, dacă depinde de tine, orice întâlnire importantă sau  decizie majoră.  A doua parte a perioadei, adică duminică, este mai bună. Concentrează-te şi clarifică, eventual chiar finalizează, problemele sentimentale care trenează de ceva timp. Cu toate că s-ar cuveni să te odihneşti plenar, programul se schimbă în ultimul moment, dar îţi face plăcere. Mirări mari, dar pe măsură. Totuşi, o veste, o informaţie, ca un ghiocel rătăcit, te înviorează!