Bisericile străvechi din Baia Mare au o istorie impresionantă. Patru lăcașuri, în câțiva metri pătrați

Sursa foto: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș / Facebook

Bisericile străvechi din România sunt încărcate de istorie. Baia Mare este orașul cu cea mai mare aglomerare de astfel de lăcașuri. În Piața Cetății, în doar câțiva metri pătrați, au fost construite patru biserici de-a lungul timpului. Locul a trecut prin multe modificări, cea mai recentă reabilitare fiind făcută în urmă cu aproximativ 10 ani. De atunci, zona a devenit o atracție pentru turiști, dar și pentru băimăreni.

Sursa foto: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș / Facebook

Bisericile străvechi din Baia Mare au o istorie impresionantă

Spațiul destul de mic din Piața Cetății a găzduit de-a lungul timpului nu mai puțin de patru biserici cu o istorie aparte. Prima, Biserica Parohială „Sfântul Ștefan”, a fost finalizată în anul 1387 și demantelată în anul 1847. Cea de-a doua, Biserica „Sfântul Martin”, are o dată incertă de construcție. Ea a fost demolată cu ocazia ridicării celei de-a treia bisericii, „Sfânta Treime”, care a fost construită între anii 1718-1720. Cel de-al patrulea edificiu de pe lista cu bisericile străvechi din Baia Mare, Biserica „Sfânta Ecaterina”, a fost construit în anul 1724, potrivit singurei mențiuni documentare.

„Povestea acestor biserici și implicit a vieții comunitare în diferite etape de evoluție pot fi cunoscute vizitând vestigiile valorificate printr-un amplu proiect de reabilitare (2011-2015), un veritabil muzeu în aer liber care, de altfel, constituie actuala configurație a Pieței Cetății”, explică muzeografa Lucia Pop de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie (MJIA) Maramureș.

Turnul Ștefan, singurul care a rămas în picioare și astăzi

Turnul Ștefan din Piața Cetății, Baia Mare. Sursa foto: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș / Facebook

Singurul care mai este în picioare și astăzi dintre bisericile străvechi din Piața Cetății este Turnul Ștefan, clopotnița primei biserici străvechi. Inițial a fost gândit cu un acoperiș „coif baroc”. De-a lungul timpului a trecut prin mai multe incendii și reabilitări. Acoperișul s-a transformat într-un foișor, care a servit ca punct de observare pentru incendii sau atacuri.

Risc de amendă mare de 1 Mai. Ce spune legea despre picnic și grătar

Legea junglei în statul paralel

Cea dintâi atestare documentară a bisericii parohiale romano-catolice „Sfântul Ștefan”, prima dintre bisericile străvechi din Piața Cetății, datează din 1347. Cu toate acestea, ea a fost inaugurată oficial 40 de ani mai târziu, în 1387. Turnul din piatră masivă a fost ridicat la porunca principelui Ioan de Hunedoara. În acest mod a vrut să marcheze victoria împotriva otomanilor de la Ialomița, din 1442. Construcția turnului a început după inaugurarea bisericii, în anul 1446. A fost finalizată abia în 1468, sub domnia lui Matia Corvinu. În anul 1847 au fost înlăturate definitiv ruinele vechii biserici gotice, rămânând în picioare doar turnul.

„Autoritățile locale de atunci au luat această hotărâre deoarece ruinele instabile constituiau o amenințare la adresa siguranței locuitorilor. Astfel, ceva mai târziu, în mica piață din vecinătatea turnului (singurul element de arhitectură rămas în picioare) a fost amenajat un parc de agrement, destinație pe care a păstrat-o mai bine de 100 de ani”, mai spune muzeografa.

Bisericile străvechi și secretul țintirimului

Piața Cetății din Baia Mare, locul unde se află și bisericile străvechi, este cunoscută printre băimăreni ca „țintirim”, adică cimitir. În epoca medievală, în acel loc se afla un cimitir construit după tradiția care este și astăzi, adică în vecinătatea bisericii. În timpul reabilitărilor din 2012 s-au făcut mai multe escavări. Cu această ocazie, au fost exhumate mai multe oseminte din cele peste 700 de morminte găsite acolo. Tot atunci au fost descoperite vestigiile vechilor biserici și au fost puse în valoare.

Osemintele au fost studiate de o echipă de cercetători de la Muzeul Județean de Istorie în colaborare cu o echipă din Boston. Ei au analizat motivele care au dus la decesul celor înhumați acolo. Printre cauze au fost boli profesionale specifice mineritului, însă și ceva deosebit. Câteva zeci de oseminte, atât de adulți cât și de copii, prezentau o rană inexplicabilă în cranii, toate în aceeași poziție. Acest indiciu a rămas, până azi, fără o explicație clară pentru cercetători, potrivit informațiilor postate pe pagina de Facebook a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.