Un lăcaş de cult ortodox, din lemn, construit în secolul XVI, a ars până la temelie, la Gialacuta (Hunedoara). Aşezământul era monument istoric de categoria A. Pompierii nici măcar n-au avut furtune să o stingă. Au privit-o toţi cum arde.

Biserica de lemn construită în urmă cu trei secole şi jumătate a ars în totalitate. Flăcările au provenit de la un incendiu de vegetaţie uscată. Situaţia arderilor necontrolate din judeţul Hunedoara a scăpat de sub orice formă de control. Intervenţie tardivă şi ineficientă

Luni, în jurul orei 11, localnicii din satul Gialacuta au observat că flăcările unui incendiu de vegetaţie uscată plecat de la un sat vecin au trecut peste deal şi s-au apropiat de vechea biserică din lemn. Au anunţat mai întâi pădurarul, însă pompierii au ajuns în zonă prea târziu: "Au venit cu o maşină de-aia mare, care abia mai încape pe drum. N-au putut să urce cu ea ultimii 200 de metri până la biserică, iar furtune aşa de lungi nu au în dotare. Am mers şi noi, acolo şi poliţia. Pompierii nu au mai putut decât să decupleze reţeaua electrică. În rest, mai mult am stat şi ne-am uitat la ea cum arde, că nu am avut cum să intervenim", mărturiseşte revoltat viceprimarul comunei Brănişca, Marian Popescu. Se impun schimbări de legislaţie

În ultimele două săptămâni, pompierii hunedoreni au fost nevoiţi să se lupte zilnic cu zeci de incendii de vegetaţie uscată. Doar duminică au avut 70 de asemenea intervenţii pe raza judeţului. De la începutul lunii şi până acum, ei au inventariat peste 450 de incendii în care au ars mai bine de 2.000 de hectare de mirişti şi păşuni, precum şi 400 de hectare de litieră de pădure.

Proprietarii de terenuri sunt obligaţi de legislaţie să-şi cureţe terenurile dacă vor să primească subvenţii de la APIA pentru ele şi aleg, tot timpul, varianta cea mai ieftină – incendierea.

Reprezentanţii APIA Hunedoara spun că nu există nicio formă legală prin care aceştia să poată fi pedepsiţi: "Dacă nu recunosc că ei au fost cei care au dat foc, nu li se poate face nimic. Trebuie schimbată legea în aşa fel încât pentru orice suprafaţă agricolă arsă să se dea amendă şi să se suspende subvenţia, indiferent dacă se dovedeşte sau nu că proprietarul este cel care a iniţiat focul. Altă soluţie nu cred că mai există", spune directorul APIA, Veronica Borungel.

În cazul bisericii de la Gialacuta, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Hunedoara a anunţat că va depune o sesizare penală pentru distrugerea unui obiectiv de patrimoniu de importanţă naţională cum a fost lăcaşul de cult din satul amintit. O BIJUTERIE

În sec. XVI, românii din Ardeal n-aveau voie să construiască biserici din piatră

Biserica de la Gialacuta a fost ridicată în jurul anului 1660. Dimensiunile sale reduse, (8 metri lungime, patru lăţime şi doar 1,7 metri înălţime până la primele grinzi) picturile vechi şi importanţa sa simbolică au clasat lăcaşul de cult pe lista celor mai importante monumente din România.

Stăpânirile străine care s-au succedat în Transilvania au menţinut veacuri la rând interdicţia pentru credincioşii ortodocşi de a-şi ridica biserici din piatră, aşa că şi localnicii din satul amintit au fost nevoiţi să se mulţumească cu micuţa lor biserică din lemn. Lăcaşul de cult, care a supravieţuit mai bine de trei veacuri a fost distrus de flăcări în doar trei ore, din cauza unui gest inconştient. Citiţi şi:

• A reînceput calvarul miriştilor incendiate. Ce avantaj major urmăresc agricultorii prin crearea acestui haos