În această căutare a vieții veșnice, unii biohackeri se îndreaptă spre terapia genică, unul dintre cele mai promițătoare domenii ale cercetării medicale de astăzi.
Biohackerul american Josiah Zayner a provocat senzație în 2017, difuzând în direct o încercare de a-și modifica genomul folosind „foarfecele moleculare” Crispr.
Acest instrument revoluționar inventat în 2012 simplifică tehnicile de modificare a ADN-ului. A fost utilizat cu succes pentru a trata o boală genetică a sângelui.
Însă autoritățile medicale avertizează împotriva utilizării Crispr în kiturile DIY (do-it-yourself) puse la dispoziția publicului, din cauza pericolului provocării de mutații neașteptate.
„Pe fond, biohackerii au, fără îndoială, dreptul de a afirma că îmbătrânirea poate fi teoretic încetinită și chiar blocată”, avansează biologul rus Maxim Skoulatchev, specialist în longevitate la Universitatea de Stat din Moscova.
„Credem că îmbătrânirea este, într-un fel sau altul, ca un program din genomul nostru”, spune acest cercetător, iar „singurul mod de a lupta împotriva îmbătrânirii este să rupem acest program, să-l piratăm deci într-un fel deci”, adaugă el.
În acest fel, bolile legate de vârstă și de cancer ar putea fi combătute, adaugă omul de știință, potrivit căruia atingerea vîrstei de 100 poate deveni normă. Dar el prezice, de asemenea, că oamenii foarte bătrâni pot dezvolta probleme de sănătate încă necunoscute.
Problema cu biohackerii este că vor să meargă „prea repede”, adaugă Maxim Skoulatchev a cărui echipă încearcă să găsească un medicament care să poată acționa în procesul îmbătrânirii genetice.
Recomandările noastre
