Bijuteriile de familie ale CIA

Bijuteriile de familie ale CIA

Tentative de asasinat, jurnalisti pusi sub ascultare, studenti supravegheati, corespondenta violata - acestea sunt doar o parte din activitatile ilegale cu care s-a ocupat Agentia Centrala de Investigatii a Statelor Unite (CIA) in anii 1950-1970.

Detalii despre toate aceste actiuni se pot citi in cele peste 700 de pagini din arhiva CIA declasificate in baza legii dreptului la libera informare si publicate ieri pe internet de National Security Archive (NSA), un institut de cercetare al Universitatii „George Washington”.

Dosarul, intocmit in anul 1973 la cererea fostului director CIA James Schlesinger, era cunoscut in cadrul agentiei sub numele de „Bijuteriile de familie”.

Otrava pentru Castro

Ne puteți urmări și pe Google News

Printre cele mai renumite operatiuni CIA din vremea respectiva figureaza tentativele de asasinare a liderului cubanez Fidel Castro.

Potrivit unui raport din „Bijuteriile de familie”, CIA l-a contactat pe mafiotul Johnny Roselli, caruia i s-a spus ca un grup de oameni de afaceri straini cu interese in Cuba doresc sa scape de Castro si sunt dispusi sa plateasca 150.000 de dolari.

Roselli s-a adresat unor alti mafioti celebri, care erau dati in urmarire chiar de guvernul american, Santo Trafficante si Sam Giancana, succesorul lui Al Capone la Chicago.

Giancana a fost de parere ca armele de foc ar crea complicatii si a sugerat folosirea otravii. CIA a pregatit sase pastile mortale, insa omul care urma sa i le strecoare in mancare lui Castro s-a razgandit in ultimul moment.

Documentele declasificate vorbesc si despre testarea unor substante care sa modifice comportamentul uman. Uneori aceste experimente se faceau fara stiinta cobailor umani.

Un caz notoriu este cel al lui Frank Olson, el insusi angajat al CIA. El a murit in 1953, cazand de la geamul hotelului, la cateva zile dupa ce i se turnase in bautura o doza puternica de LSD.

La fel de scandaloasa este operatiunea „Tineri nelinistiti” de supraveghere a studentilor, in conditiile in care, la acea vreme, universitatile erau scena unor ample miscari de protest.

Agentii CIA au fost pusi sa se infiltreze in miscarile hippie, la dosar existand un act din care reiese ca oamenii erau revoltati ca trebuie sa-si lase plete pentru a-si juca rolul.