Preşedintele SUA, Joe Biden, va discuta din nou faţă-n faţă cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, la 19 februarie, în cadrul Conferinței anuale de securitate de la München, eveniment la care una dintre cele mai fierbinţi teme de discuţie va fi cea legată de Gazoductul Nord Stream 2.

Biden vs. Merkel. Nord Stream 2 şi ce a făcut Rusia în Ucraina revin în prim-plan. La ultimul dialog faţă-n faţă, între cei doi lideri au existat tensiuni. În 2015, pe vremea când era vicepreşedintele SUA, Biden a fost iritat de atitudinea avută de Angela Merkel cu privire la intervenţia militară a Rusiei în Ucraina.

La acea vreme, Biden a contrat-o puternic pe Merkel şi i-a reproşat că sub nicio formă nu poate da „vina pe victimă”, adică pe Ucraina. Episodul s-a consumat la aceeaşi Conferință anuală de securitate de la München.

Biden vs. Merkel. Nord Stream 2 revine în prim-plan

Acum, cei doi lideri vor purta o discuţie virtuală, în contextul restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus. Joe Biden a mai participat şi în 2009 la Conferință anuală de securitate de la München.

Liderul de la Casa Albă nu şi-a ascuns dorința de a promova cooperarea transatlantică. Rămâne de văzut în ce măsură poate fi afectat acest obiectiv în contextul tensiunilor dintre Washington și Berlin. Construcției conductei Nord Stream 2, susținută de Rusia, reprezintă un obstacol în relația Washington-Berlin.

Diplomaţia americană şi germană au puncte de vedere diferite cu privire la conducta Nord Stream 2, susținută de Rusia. Casa Albă și-a exprimat deja poziția extrem de clar.

Biden şi Merkel vor găsi calea de mijloc?

Noul secretar de stat Antony Blinken a anunţat că este „hotărât” să împiedice finalizarea Nord Stream 2. La rândulei, Merkel a spus că dorește să discute despre conductă cu echipa lui Biden. Totuşi, cancelarul Germaniei a confirmat că „atitudinea ei de bază nu s-a schimbat”.

Experţii în politică internaţională subliniază că este puțin probabil ca aceste comentarii ale ei să înăbușe temerile de tensiune cu Casa Albă. De asemenea, aceştia au completat că administraţia Biden nu este impresionată de decizia UE de a semna un pact de investiții cu China.

Totodată, americanii şi-ar fi dorit din partea Uniunii Europene o condamnare mai fermă a lui Vladimir Putin după ce regimul condus acesta l-a băgat la închisoare pe opozantul Alexei Navalny.

„Președintele Biden ne va cere să folosim toate instrumentele persuasive prin care să-i convingem pe prietenii și partenerii noștri, inclusiv Germania, să nu meargă mai departe cu acest proiect”, a declarat Antony Blinken.

Nici Donald Trump n-a fost de acord cu Nord Stream 2

Declaraţiile acestuia sunt o continuare a politicii din mandatul lui Donald Trump cu privire la Nord Stream 2. În ultima zi de mandat, Trump a impus sancțiuni asupra navei rusești care termina ultimele secțiuni ale conductei. Din proiectul Nord Stream 2 mai sunt de construit aproximativ 100 de kilometri.

„Consider că aceste sancțiuni extrateritoriale sunt o măsură care nu este OK din punctul meu de vedere”, a declarat Angela Merkel după decizia administraţiei Trump. După ce Biden s-a instalat la Casa Albă, cancelarul Germaniei a precizat că „vor exista opinii diferite cu administrația Biden”. „Să nu credeți că de mâine înainte va exista doar un acord; vor exista și păreri diferite”, a punctat Merkel.

Cu privire la arestarea și încarcerarea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, precum și revizuirea preconizată a relațiilor UE-SUA, Merkel a spus că aceste situaţii nu i-au influenţat opinia despre Nord Stream 2: „Atitudinea mea de bază nu s-a schimbat încă până la punctul în care spun că proiectul nu ar trebui să existe.”

Merkel vrea ca SUA şi Rusia să fie mai prietenoase

„Nu ar trebui să nu existe deloc relații comerciale între Statele Unite și Rusia în sectorul petrolului, de exemplu. Trebuie să punem toate aceste probleme pe masă și să discutăm dacă vrem mai puțin comerț cu Rusia în sectorul gazului, ce nivel de dependență este tolerabil”, a completat aceasta.

Guvernul german a susținut că conducta de 1.200 de kilometri care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică este un proiect comercial. De cealaltă parte, scepticii din SUA și din Europa Centrală consideră Nord Stream 2 o armă geopolitică a Kremlinului.

Recent, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care cere UE să oprească finalizarea gazoductului Nord Stream 2. Măsura este un răspuns la arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi.

Eurodeputații au susţinut că UE nu ar trebui să-i mai tolereze pe rușii îmbogățiți din surse neclare. Parlamentul European subliniază că UE ar trebui să consolideze unitatea transatlantică pentru protejarea democrației și a valorilor fundamentale împotriva regimurilor autoritare.

Stadiul lucrărilor la Nord Stream 2

Lucrările la Nord Stream 2 au fost reluate în ianuarie 2021. Gazoductul reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, care este finanţată în proporţie de 50% de Gazprom şi de 5 companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell).

Obiectivul Nord Stream 2 are legătură cu dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an. Asta ar însemna că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania fără a mai trece prin Ucraina.

În ciuda celor 1.230 de kilometri ai conductei aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit în decembrie 2019. Atunci, SUA au sancţionat companiile angajate în proiect. Porţiunea neterminată de 100 km se află în apele adânci din largul Danemarcei.

sursa: express.co.uk