Clădirea a fost inaugurată ieri, dar românii mai au de aşteptat. În ianuarie va fi permis accesul publicului, iar în primăvară vor fi deschise sălile de lectură.
Noua Bibliotecă Naţională a României a fost inaugurată ieri cu un scurt tur al celor mai importante săli şi pahare de şampanie oferit de ministrul Kelemen Hunor, premierul Emil Boc şi cei implicaţi în proiectul pornit în 2009.
După mai mult de doi ani, sediul bibliotecii, început înainte de 1989 şi abandonat până acum, a fost finalizat.
Biblioteca Naţională, aflată vizavi de Tribunalul Bucureşti, pe Bulevardul Unirii, este un spaţiu modern, de nerecunoscut faţă de scheletul părăsit care se afla în acel loc până în 2009.
Cu o faţadă de sticlă şi o serie de fântâni care întâmpină publicul încă de pe bulevard, din faţa porţilor de acces, noul edificiu iese în evidenţă şi promite să devină un simbol al oraşului.
Holul său este este acoperit cu un tavan de sticlă ce oferă lumină naturală încă de la primii paşi pe care îi faci înăuntru, iar sălile sale de lectură sunt spaţioase şi comode.
12 milioane de cărţi
Clădirea, cu 14 săli de lectură, şase săli de conferinţă, mai multe spaţii anexe ce vor fi folosite ca spaţiu de expoziţie, cafenele sau librării şi numeroase depozite care vor adăposti cele 12 milioane de exemplare de carte din colecţiile Bibliotecii Naţionale a României, va putea fi vizitată de public abia anul viitor.
Între timp se vor deschide, pe rând, spaţii expoziţionale, apoi spaţii de recreere, iar undeva la sfârşitul lunii aprilie, speră reprezentanţii instituţiei, câteva săli de lectură.
"Treptat, sub privirile dumneavoastră, o să vedeţi cum o bibliotecă devine Biblioteca Naţională cu toate funcţiile şi atribuţiile specifice", spune Elena Tîrziman, director al instituţiei.
Ministrul Kelemen Hunor a subliniat importanţa pe care o are o astfel de clădire pentru cultura autohtonă: "România, Bucureştiul au intrat în Europa, au intrat în normalitate pentru patrimoniul cultural scris".
Aceeaşi clădire va deveni în curând şi sediul Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Investiţia făcută în edificiul de 112.000 de metri pătraţi este de peste 100 de milioane de euro.
Investiţii în domeniul cultural
"Finalizarea acestei lucrări este o victorie a lui «se poate» asupra negativismului care domină din nefericire societatea românească: se poate să lucrezi şi să faci investiţii în cultură, se poate să le finalizezi la timp, se poate ca în ani de recesiune şi criză economică să faci investiţii inclusiv în domeniul culturii şi să le finalizezi", a spus premierul Emil Boc după ce a tăiat panglica şi a declarat instituţia deschisă.
Tot el a recunoscut că nu credea în finalizarea acestui proiect până la data promisă şi că se bucură că poate inaugura clădirea la timp pentru ca procesul de transfer să se desfăşoare conform planului.
"Trebuie să rămână şi la tineri acea dorinţă de carte pe care a avut-o generaţia mea. Eu cred că există. Doar că trebuie să îi oferim condiţiile", a mai precizat premierul în timp ce încerca unul dintre locurile unei săli de lectură.
Ce pot face cei care trec pragul clădirii
Unul din atuurile noii clădiri este faptul că nu se va constitui numai într-un spaţiu de lectură, ci unul care va adăposti şi o varietate de evenimente culturale pentru toate gusturile şi toate vârstele.
"Oamenii pot veni la expoziţii, să audieze spectacole muzicale, să participe la o conferinţă, să petreacă timp în zonele amenajate pentru lecturi uşoare", oferă ca exemplu Elena Tîrziman în ceea ce priveşte activităţile care completează lectura şi care vor fi disponibile înainte de deschiderea sălilor de lectură.
În plus, ea a vrut să precizeze activitatea principală a instituţiei pe care o conduce: "Multă lume confundă Biblioteca Naţională cu o bibliotecă publică. Noi îndeplinim un rol patrimonial de conservare, arhivare, păstrare pentru generaţiile viitoare a ceea ce a creat intelectual un popor şi a fixat în formă tipărită. Această activitate reprezintă 80% din activitatea pe care o desfăşoară Biblioteca Naţională. Restul rămân activităţi în care noi suntem complementari cu alte tipuri de biblioteci".
CĂRŢI. Theodor Paleologu a făcut turul noii biblioteci alături de ceilalţi invitaţi prezenţi la inaugurare şi a răsfoit căteva volume din rafturi
RENOVĂRI VIITOARE
Opera Naţională, pe lista ministerului
O serie de clădiri culturale importante vor intra într-un proces de modernizare în curând. Teatrul Naţional, cu o investiţie de 48 de milioane de euro, este deja în lucru.
La inaugurarea de ieri a fost prezent şi Ion Caramitru, directorul instituţiei care va avea un sediu modernizat anul viitor. În plus, se discută proiectele pentru alte trei edificii importante: Muzeul Ţăranului Român, Opera Naţională şi Muzeul George Enescu. Mai mult, ministrul Kelemen Hunor a vorbit despre soluţia găsită pentru Teatrul Naţional de Operetă.
"Aici în spate vom construi un cort, aşa-zis cort, dar nu va fi un cort propriu-zis, pentru Teatrul de Operetă Ion Dacian, pentru că trebuie să plece din acea clădire unde funcţionează în acest moment". Emil Boc a mai precizat că se vor investi în continuare, şi în 2012, sume importante în cultură.
Citiţi şi:
- Ruşii ne-au vrut cu Bibliotecă Publică
Recomandările noastre
