Jerusalem Post a publicat vineri un editorial cu un titlu șocant: „Berlin – Capitala europeană a antisemitismului”. Semnatarul său este Manfred Gerstenfeld, președinte de onoare al Jerusalem Center for Public și este considerat „cea mai mare autoritate de astăzi în chestiunea antisemitismului”, potrivit unui alt ziar israelian, Ha’aretz.

„Berlinul a devenit capitala antisemitismului în Europa. Cei care erau obișnuiți să considere Malmö ca atare, nu se înșelau. Malmö încă suferă de pe urma unui antisemitism major. Totuși, incidentele antisemite necesită nu doar autori potențiali. Cei din Malmö provin în special din comunitatea musulmană. Dar trebuie să fie și suficienți evrei pentru a fi agresați.”

Așa își începe Gerstenfeld editorialul. El arată că în Berlin, unde trăiește cea mai mare comunitatea evreiască din Germania, locuiesc acum peste 30.000 de evrei, în vreme ce în Malmö, au mai rămas doar 500-600. În 2010, purtătorul de cuvânt al comunității evreiești din orașul suedez, Fredrik Sieradzki, declara că numărul evreilor scade cu cir ca 5% pe an. Cauza: antisemitismul.

Zece acte antisemite pe lună

În ceea ce privește Berlinul, Centrul de Cercetări și Informații privind Antisemitismul (RIAS) a dat publicității un raport care arată că în primul semestru al anului 2018 au avut loc 527 de incidente antisemite în capitala Germaniei. Printre acestea: 18 atacuri, 21 de acte intenționate de vandalism și 18 amenințări. În aceeași perioadă a anului 2017, au fost înregistrate 514 incidente, iar RIAS considera că această creștere reprezintă un motiv de îngrijorare.

În martie 2018, un raport al poliției berlineze arăta că infracțiunile antisemite din capitală s-au dublat în perioada 2013-2017. Surse din poliție au dezvăluit ziarului german Taggespiegel că antisemitismul în creștere este strâns legat de numărul tot mai mare de imigranți musulmani din Orientul Mijlociu care locuiesc în Berlin.

Comisarul național pentru antisemitism, Felix Klein, a confirmat că musulmanii sunt mult mai implicați în acte antisemite decât o arată statisticile oficiale.

În septembrie 2018, procurorul principal Claudia Vanoni a fost numită comisar pentru antisemitism al procuraturii pentru statul federal Berlin. Vanoni a afirmat că una dintre cele mai importante misiuni ale sale este să unifice definiția dată antisemitismului. În prezent, fiecare comisar de poliție, procuror și instanță pot decide potrivit propriilor norme dacă un act este antisemit sau nu. Vanoni a mai precizat că multe victime nu fac plângere la poliție deoarece cred că acestea nu vor duce la nici un rezultat.

 

Hărțuirea evreilor de pe băncile școlii

O problemă importantă a antisemitismului berlinez o constituie hărțuirea elevilor evrei. Dacă adulții pot evita o serie de locuri riscante, copiii sunt nevoiți să meargă la școală, scrie Jerusalem Post. Unul dintre cazurile cele mai grave a avut loc în aprilie 2017, la o școală din districtul Friedenau, când tânărul „Oskar Michalski” (numele a fost schimbat, pentru protecție) a fost agresat de câțiva colegi mai mari, arabi și turci; unul dintre aceștia l-a amenințat cu o armă de jucărie, dar foarte asemănătoare cu una reală, apoi l-a strâns de gât până și-a pierdut cunoștința. La respectiva școală, patru din cinci elevi sunt musulmani.

În fiecare an, la Berlin are loc o manifestație antievreiască Al-Quds (numele arab al Ierusalimului). După manifestația din iunie 2018, ministrul de Interne al statului Berlin, socialistul Andreas Geiser, a declarat că aceste demonstrații sunt abjecte, însă că nimeni nu poate împiedica o manifestație din cauza a ceea ce cred organizatorii.

După ce oferă și alte exemple de antisemitism, inclusiv instituțional, pe care lipsa spațiului ne împiedică să le reproducem, Manfred Gerstenfeld încheie astfel: „Mai există un motiv major pentru a cataloga Berlinul drept capitala antisemitismului din Europa: guvernul german, care își are sediul aici, a autorizat în ultimii ani imigrarea a sute de mii de antisemiți din țări musulmane fără nici o selecție.”

 

 

 

Te-ar putea interesa și: