Berea, apa românului pe timp de criză

PROFIT. Consumată foarte mult vara, berea rămâne o afacere profitabilă pe timp de criză. Aşa cum spun specialiştii, e posibil ca anul acesta vânzările să nu stagneze, ci să crească.

Vânzările de bere cresc de la an la an în România, potrivit statisticilor asociaţiilor de specialitate. Intrată în topul primelor 20 ţări din lume şi situată pe locul şase în Europa privind consumul de bere, România lasă deoparte criza economică atunci când vine vorba de băutura ieftină care ţine de sete toată vara. Producţia internă, care ne reprezintă cu aceeaşi cinste în clasamentele întocmite, însumează aproximativ 20 de milioane de hectolitri pe an. O socoteală simplă ar spune că românii, mari amatori de bere, o consumă din ce în ce mai mult, ca pe apă.

Scumpirile din luna aprilie pentru băuturile alcoolice şi tutun nu i-au pus pe specialiştii de sondaje să facă previziuni pesimiste în legătură cu vânzările de anul acesta. „Segmentul berii nu este un segment care va fi ocolit de criza financiară, dar nu putem vorbi de o stagnare pe această piaţă. În 2008, piaţa berii a crescut cu 4,1% faţă de 2007, iar pentru 2009 estimăm că vânzările vor continua să crească, desigur într-un ritm mai lent faţă de anii precedenţi”, spune Constantin Bratu, directorul general al Asociaţiei Berarii României (ASB). Românii, fanii PET-urilor

Combinaţia către care se îndreaptă de obicei românii este „mult şi ieftin”. Chiar dacă istoria şi tradiţia nu ne-au confirmat ca naţiune producătoare sau amatoare, datele arată că mulţi dintre români bifează zilnic în meniu câte o bere. Ambalajele care au cucerit piaţa încă de la lansare au fost PET-urile pentru că au coordonatele de care se bucură cel mai mult românii: „cantitate mare” şi „preţ mic”.

O mare victorie obținută de Steaua s-a născut după ce un adversar și-a provocat, stupid, o comoție cerebrală. Video

Păpușa Nadia, vândută la prețul unui iPhone. Colecționarii se bat pe ea

Constantin Bratu crede că, odată cu evoluţia pieţei, consumatorii îşi vor diversifica gusturile. Până când apar alte oferte, rămân la PET: „Segmentul PET îşi menţine poziţia de lider în topul preferinţelor, cu o pondere de 46,5% din vânzări, urmat de sticlă - cu o pondere de 37,5%. Segmentul care a înregistrat cea mai mare creştere ca volum anul trecut este doza, vânzările fiind mai mari cu 25% faţa de anul 2007”.

Vreme frumoasă, la terasă

Potrivit berarilor înscrişi în asociaţie, deşi berea de import face cu ochiul în reclame, cele mai vândute sortimente sunt cele „pils” din producţia autohtonă, care au câştigat încrederea cu slogane populare şi publicitate cu oameni simpli care joacă, în spot, realitatea.

• Importurile de mărci consacrate s-au situat, anul trecut, sub 2,5%, ceea ce indică preferinţa românilor pentru sortimentele fabricate în România.

De asemenea, odată cu vremea frumoasă, şi berea la dozator îşi va creşte cota de piaţă, pentru că bate orice concurenţă la capitolul preţ.

Miliarde pentru bere

Potrivit studiilor ASB, veniturile unui român „vicios” care bea şi fumează se duc în cea mai mare parte pe ţigări şi bere.

• În 2008 a fost vândută bere în valoare de 1,7 miliarde de euro, urmând ca anul acesta suma investită în plăcerea de a bea să crească.

Companiile de renume împing spre popularizare mărcile cu un preţ mediu. Războaiele de marketing, duse la sponzorizări, vizibilitate mare la raft şi investiţii în publicitate, au consolidat pe piaţă trei branduri care-şi împart supremaţia pe nişa consumatorilor fără pretenţii: Timişoreana, Bergenbier şi Golden Brau, urmate de Skol, Ciuc şi Stejar.

Superpremium câştigă teren

Aşa cum spune Constantin Bratu, românii sunt mai exigenţi când vine vorba de bere, şi au de ales între 100 de branduri de pe piaţă. Odată cu „cizelarea” gusturilor, multinaţionalele producătoare vor putea urca în top berea superpremium, reprezentată de Stella Artois (produsă de Inbev), Carlsberg (marcă a URBB) sau Peroni (Ursus Breweries). Mai mult, berea specială, fără alcool, cu arome sau berea de abatie sunt cele care îşi caută consumatorii. REGIONAL Bere blondă, de Azuga Dintre numele vechi în industria berii în România, Azuga rezistă brandurilor care trăiesc cu reclama în spate. Nepasteurizată la începuturi, „blonda” de pe Valea Prahovei şi-a sedimentat distribuţia locală şi regională pentru consumatorii cu venituri mici. Asta pentru că o sticlă ajunge la magazine la preţul de puţin peste un leu. Cunoscută ca fiind cea mai bună bere a perioadei comuniste, Azuga a trecut în proprietatea multinaţionalei Ursus Breweries, care îşi propune revigorarea brandului pe piaţa de profil.

LOCAL

Zimbru pentru Moldova

Investiţia unui neamţ băutor de bere în Iaşi s-a transformat în legendara fabrică Zimbru care practica, datorită calităţii „Pils”, exportul către ruşi, turci, francezi şi chiar austrieci. Trecută prin marea criză economică din 1929 şi de două războaie mondiale, fabrica din cartierul Păcurari a produs multă vreme bere pentru toată Moldova. Mutată la începutul anilor ’90 în localitatea Oneşti, Zimbru a scos pe piaţă şi berea „Coroana” pentru segmentul „economic”, fiind marca cu care ies acum în magazine.

ISTORIE

Maeştrii berari fac treabă bună la Timişoreana

Georgeta Petrovici

Prima bere produsă cu certificat în România, tare ca un vin bun, a scris istoria industriei de gen, de la care s-au inspirat toate celelalte. Între două războaie mondiale, fabrica a produs sortimentele „Casino” şi „Record”, ca mai apoi să scoată pe piaţă „Englih Porter”, cu 16% alcool. Johann Strauss Junior, concert la fabrică

Timişoreana este mai mult decât brand, e povestea maeştrilor berari, cei care, în trei secole de perfecţionare, au desăvârşit această licoare şi au făcut-o cea mai apreciată din România.

S-a născut în cea mai veche fabrică de bere din România, fiind atestată printr-un act petiţionar al magistratului oraşului Timişoara, care datează de la 1 ianuarie 1718. De-a lungul timpului, gustul său inconfundabil a fost recunoscut de specialişti în concursuri internaţionale de unde a plecat, mai mereu, cu premii.

Istoria primei fabrici de bere din România este împletită cu multe poveşti picante. În urmă cu 162 de ani, Johann Strauss a concertat pentru prima dată la Timişoara, însă nu oriunde, ci chiar în incinta fabricii de bere.

Chiar pe locul respectiv se găseşte un restaurant decorat în stil rustic. Filosofia locului e simplă şi logică: berea merge de minune cu mititei, frigărui sau ceva carne friptă, preferabil la grătar. La începutul secolului trecut, Sala Mare a restaurantului servea pentru organizarea seratelor cu dans, fiind iluminată electric.

CHEF CU BERE

În fiecare an, timişorenii se întrec în halbe

Pentru timişoreni a devenit deja o tradiţie ca la începutul verii să bea bere pe săturate şi să asculte muzică bună la cel mai iubit festival care se desfăşoară în oraş, organizat de „Bere Timişoareana”. Din 1995, când la Timişoara avea loc primul astfel de eveniment, „Festivalul Berii Timişoreana” a ajuns acum la al 12-lea an de sărbătoare neîntreruptă.