Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat ieri la Alba Iulia, că termenul prevăzut pentru finalizarea autostrăzii Nădlac-Arad-Sibiu este "nerealist", în sensul că aceasta va fi finalizată mai devreme decât anul 2017, prevăzut la ora actuală.

"Termenul este nerealist. Noi o să încercăm ca de la Arad până la Sibiu să ne încadrăm, ultimele porţiuni, cu 2015. Adică mai repede. Eu, în general, vreau totul mai repede şi încerc să nu rămână numai la nivel de dorinţă, ci să fie şi în practică puse astfel de chestiuni. Cel puţin cât am mai fost vreo opt luni ministru aşa s-au petrecut lucrurile. Voi încerca acum, că am o perspectivă ceva mai lungă, să vă şi dovedesc că lucrez în felul acesta", a declarat Radu Berceanu.

El a precizat că, în acest an, vor fi parcurse mai mult fazele pregătitoare, pentru ca de anul viitor să se poată lucra în forţă. "Porţiunea de autostradă care trece prin judeţul Alba face parte din Culoarul IV şi aşa cum aţi văzut că am început deja să dăm drumul la lucrări. S-a dat drumul la lucrări la centura ocolitoare Arad şi la Arad-Timişoara, mai departe toate porţiunile - ele sunt porţiuni în jur de 40 de kilometri fiecare - vom continua până la Sibiu.

Ceea ce dorim să facem este ca anul acesta, toate aceste porţiuni, inclusiv centura ocolitoare Sebeş, la nivel de autostradă (...) să le finalizăm ca proceduri premergătoare, care sunt foarte complicate. Mă refer la partea legată de finanţare de studii, de licitaţii etc. în aşa fel încât începând de anul viitor să intre constructorii la lucru. Din punctul de vedere al schemei de finanţare, ele sunt toate pregătite, deci ştim exact cu ce bani le facem, de la BEI, de la BERD, de la Uniunea Europeană, nerambursabili şi aşa mai departe, numai că, tocmai pentru că sunt astfel de finanţări, lucrurile durează.

Pentru că Uniunea Europeană sau o bancă în momentul în care dă nişte bani - şi sunt sume mari, chiar foarte mari - cere respectarea anumitor paşi, anumitor proceduri care durează. Orice chestiune trebuie să meargă la Bruxelles, să primească aprobarea de acolo, aprobarea se dă în 90 de zile, termenul maxim, uneori dau şi mai repede... Din acest motiv durează, dar noi avem totul pus la punct în aşa fel încât la sfârşitul anului toate aceste demersuri să fie finalizate şi din primăvara următoare să înceapă lucrările", a declarat Berceanu, precizând că singura problemă care poate apărea ar fi contestaţiile la licitaţii, care ar putea să întârzie totul fără ca ministerul să poată avea vreun control. 

Drumurile expres, în aer

În privinţa drumurilor expres, el nu s-a arătat deloc entuziasmat să continuie proiectele predecesorului său. "Alţii au văzut că această soluţie, în timp, nu este în regulă. Drumul expres, în afară de faptul că are patru benzi, el nu este şi nu va fi niciodată autostradă. Deci e ca un drum naţional, numai că are două benzi pe sens. Altfel, are case pe margine, oameni care vor să iasă, să-şi lase maşina în faţa casei, trece vaca, trece câinele, trecere de pietoni, intersecţie cu alt drum şi aşa mai departe. Nu cred că este ceva care trebuie de aici încolo", a declarat ministrul, precizând că miniştrii din ţările în care aceste drumuri s-au făcut, nu mai recomandă această soluţie.

O soluţie mai bună ar fi, în opinia ministrului Radu Berceanu, realizarea de drumuri naţionale, cu două benzi pe sens, pe traseele unde se preconizează că vor trece autostrăzile peste 10-20 de ani, la care să se adauge apoi încă două benzi, când studiile de trafic vor demonstra că acest lucru este necesar.   "Ceea ce fac, la ora actuală, şi Germania, şi Franţa şi multe alte ţări fac nişte drumuri acolo unde e vorba de nişte legături, fac nişte drumuri cu două benzi, dar care au caracteristici asemănătoare unor autosrtrăzi. Adică au garduri, n-au nici un fel de intersecţii, n-au treceri de pietoni, n-au limitări de viteză... şi pe aceste drumuri se ajunge la autostrăzi, fac colectarea, dintr-o localitate spre autostradă. Sunt drumuri noi", a explicat Berceanu.

Orban "a făcut numai studii"

"Domnul Orban a reluat chestiunea aceasta cu drumurile expres, ca să facă studii. Domnul Orban nu a făcut nici un metru de drum expres, a făcut numai studii, adică hârtie, paper work. Ele există, dar nici nu ştiu cât de formidabile sunt, pentru că de fapt dorinţa a fost să dea banii pe nişte studii. pentru că la studii nu ştie nimeni ce primeşti inapoi, primeşti nişte bibliorafturi pline de hârtii şi desene (...) are avantajul că te duci pe acolo pe traseu şi le umpli capul oamenilor de speranţe şi, dacă vin alegerile, dă bine.   Sunt nişte chestiuni care se termină repede şi se cheltuiesc banii. Şi pot să vă spun că anul trecut s-au chelutit 160 de milioane de euro pe studii. Tot fel de studii. De exemplu, s-a spus că drumul acesta expres de pe aici (n.r. - din Alba) o să lege autostrăzile. E foarte interesant şi deosebit de inteligent, o inteligenţă liberală, să faci un drum expres care să lege nişte autostrăzi care nu există (...) ceea ce mie mi se pare rău şi mi se pare o cheltuială nejudicios gândită", a afirmat Berceanu.

El nu a exclus posibilitatea ca unele din acele drumuri să fie realizate, dar numai după ce se vor face autostrăzile, dacă vor fi considerate necesare şi numai cu două benzi pe sens. 

Fonduri europene deblocate

Pe de altă parte, Radu Berceanu a anunţat că relaţia cu Uniunea Europeană a fost deblocată şi că a discutat deja despre importante fonduri europene care ar urma să fie investite în drumurile româneşti.   "Eu când am venit, practic relaţia aceasta (n.r - cu Uniunea Europeană) era blocată. Am fost şi eu de vreo două ori la Bruxelles, a venit de cinci ori reprezentrantul Uniunii Europene pentru aceste chestiuni, pentru că atât unitatea de management a proiectelor din Compania naţională de autostrăzi şi drumuri naţionale, cât şi unitatea de management din CFR, cât şi autoritatea de proiecte din cadrul ministerului nu erau agreate de Uniunea Europeană (...)

Acest blocaj practic s-a rezolvat, se fac auditurile, deci probabil în 3-4 săptămâni, această parte care bloca de multă vreme accesul nostru la fonduri europene s-a rezolvat. Sunt o serie întreagă de proiecte care, unele le trimitem acum pentru prima dată la aprobare la UE, altele - vreo trei- au mai fost trimise şi au fost înapoiate (...) aşa că până acum, din fondurile europene nerambursabile de după aderare nu s-au tras nici un fel de sume şi atunci când eu am venit, previziunile erau sumbre şi pentru anul 2009, tocmai datorită acestei rupturi.

Să sperăm că după ce va veni şi auditul, care înseamnă încă două-trei săptămâni, relaţia noastră cu Uniunea Europeană va putea să funcţioneze foarte bine în aşa fel încât până spre sfârşitul anului să putem avea multe proiecte aprobate. Nu ştiu dacă foarte multe sume vor intra, pentru că UE lucrează puţin altfel: adică noi facem lucrările, plătim şi Uniunea Europeană decontează partea ei după ce am plătit noi. Din acest motiv lucrurile sunt puţin decalate în timp", a explicat ministrul Transporturilor.

El a mai anunţat că a avut întâlniri cu reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii şi că s-a stabilit o sumă de aproximativ 500 de milioane de euro care să fie investiţi în proiecte mari. "Dacă vom obţine aceşti bani şi vom putea continua lucrările acelea, e vorba de autostrada Bucureşti - Ploieşti, de centrura Bucureştiului şi de centura Vest Ploieşti, atunci sumele care sunt la ora actuală în buget pentru acele lucrări, la o rectificare, eu pot să le scot de acolo şi să le utilizez în alte locuri", a mai spus Radu Berceanu.