Bee-Zed: asteroidul emigrant interstelar

Bee-Zed: asteroidul emigrant interstelar

Bee-Zed este un asteroid care orbiteaza in directie contrara planetelor din sistemul Solar, pe aceeasi orbita ca si planeta Jupiter.

Acest interesant asteroid a fost, sustin cercetatorii, capturat dintr-un sistem solar vecin, fiind deci un emigrant interstelar.

Planeta Jupiter, cea mai mare din sistemul nostru Solar, este insotita in orbita sa in jurul Soarelui de un numar impresionant de asteroizi: circa 6000. In intregul sistem Solar exista multe mii de asteroizi si doar 95 dintre acestia au un sens de rotatie contrar celor al planetelor din sistemul Solar. Aceasta directie de rotatie este determinata de modalitatea in care a luat nastere sistemul Solar – din norii de gaz si praf care i-au dat nastere. Nu este deci de mirare ca orbiteaza toate in aceeasi directie.

Iata insa ca astronomii au descoperit un asteroid care, foarte probabil, a luat nastere intr-un alt sistem solar, fiind un emigrant in al nostru. Este vorba despre asteroidul 2015 BZ509, denumit si Bee-Zed. Rezultatele studiului care au dus la aceasta concluzie au fost publicate intr-un articol recent in revista Montlhy Notices al Royal Astronomical Society: Letters.

Ne puteți urmări și pe Google News

Bee-Zed are o directie de rotatie in jurul Soarelui contrara planetei Jupiter, insa impartaseste aceeasi orbita ca si giganta planeta. In ciuda faptului ca Bee-Zed fusese deja identificata in 2014, doar in 2017 s-a ajuns la concluzia, in urma observatiilor astronomice dedicate, ca acest asteroid ar putea proveni din spatiul interstelar. Numele acestui asteroid este si Oumuamua, care in limba hawaiana inseamna „mesagerul care a sosit primul din departare”.

Specific asteroidului Bee-Zed este faptul ca are o orbita extrem de stabila, fiind un asteroid asa-numit troian (ocupa aceeasi orbita cu Jupiter, dar nu intra in coliziune cu acesta).

Jupiter, cu forta de gravitatie pe care o exercita, ar fi putut atrage spre sine asteroidul Bee-Zed sau sa-l proiecteze, precum o prastie gravitationala, spre Soare sau in spatiu interstelar. In realitate insa orbita lui Bee-Zed este extrem de stabila si se pare ca aceasta stabilitate este tocmai rezultatul interactiunii gravitationale norocoase (pentru Bee-Zed) care o mentin in orbita stabila. Jupiter orbiteaza in jurul Soarelui cu o rotatie completa la fiecare circa 12 ani.  La fel si Bee-Zed. Se incruciseaza deci o data la 6 ani, fara insa nici un pericol pentru micul asteroid, care nu risca sa „cada” pe Jupiter.

Cercetatorii au efectuat o simulare pe calculator pentru a intelege trecutul acestui bizar asteroid care se misca pe aceeasi orbita dar in sensul opus planetei Jupiter, ajungand la concluzia ca Bee-Zed ar putea sa fie in orbita actuala de miliarde de ani – practic imediat dupa formarea sistemului nostru solar. Nu este insa un obiect care s-a format in sistemul solar, intrucat, daca asa ar fi luat nastere, ar fi trebuit sa aiba acelasi sens de rotatie ca si Jupiter.. Unde a luat deci nastere? Este intrebara la care incearca sa raspunda cercetatorii la ora actuala. Daca intr-adevar acest asteroid a fost „capturat” din exterior atunci ipoteza cea mai probabila este ca s-ar fi format intr-un sistem solar care a luat nastere in aceeasi perioada cu al nostru, intr-o epoca in care se formau multe sisteme solare in aceeasi regiune a spatiului. Forta gravitationala exercitata de sistemul nostru solar si de catre planetele in formare ar fi atras acest asteroid, care a fost capturat in orbita stabila actuala. S-ar putea ca situatia sa nu ramana la fel de stabila in urmatoarele miliarde de ani, intrucat mici fluctuatii gravitationale ar putea destabiliza sistemul avand drept consecinta caderea lui Bee-Zed pe Jupiter sau, dimpotriva, aruncare acestuia in afara orbitei stabile: spre Soare sau inspre periferia galaxiei.

Bee-Zed este primul asteroid interstelar descoperit; ar putea exista altii iar astronomii incearca sa-i descopere. Acesti mesageri ai unor alte lumi ne-ar putea ajuta sa intelegem mai bine procesul care da nastere sistemelor solare, inclusiv cel al nostru.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro