Ministrul sănătăţii, Ion Bazac, spune că sistemul de sănătate suferă de un exces de reformă şi că va hotărî împreună cu Banca Mondială dacă va mai construi sau va închide spitale.

EVZ: Se impune o reformă în sănătate? Ion Bazac: Sigur că este necesară, sistemul de sănătate este unul bolnav, căruia i-am pus două diagnostice. Suferă de exces de reformă şi de prea puţină restructurare. Fiecare guvern a adus propria reformă, pe care n-a dus-o niciodată la bun sfârşit. Nu cred în reforme-pilot, soluţia este să luăm modele europene care funcţionează. Asta este soluţia pentru a avea un sistem concurent, eficient, transparent. 

Cu spitalele regionale ce se va întâmpla?  Avem nevoie de spitale la standarde europene, dar, într-un an dificil cum este 2009, nu ne putem permite să construim atât de multe unităţi. Pe de altă parte, trebuie făcută o evaluare. Există o echipă a Băncii Mondiale care de mai bine de două luni lucrează împreună cu experţii Ministerului Sănătăţii şi, în maximum două săptămâni, o să ieşim public cu rezultatele evaluării. În funcţie de resursele financiare pe care le avem, vom decide care sunt priorităţile. Avem cel mai mare număr de paturi pe cap de locuitor din Europa şi dacă ne punem problema să mai construim nu ştiu câte spitale, va trebui să decidem câte paturi noi realizăm şi câte spitale vechi închidem. 

Şi atunci de ce sunt bolnavii plimbaţi între spitale, dacă paturi există? Aceste probleme apar în mediul urban, nu cred că aţi auzit de doi bolnavi care stau în acelaşi pat în mediul rural. Asistenţă medicală trebuie să asigurăm şi pentru pacienţii din mediul rural. Avem 471 de spitale în România şi 112, mare parte din mediul urban, cheltuieşte peste 85% din buget. Problema acută este ce facem cu celelalte spitale, care în mare parte sunt în mediul rural. Pe care le închidem, pe care le convertim şi pe care le transformăm.

Care este soluţia?  Descentralizarea, pentru a realiza o distribuţie unitară a alocării de paturi şi, pe de altă parte, o responsabilizare a autorităţilor locale, dacă îşi doresc asistenţă medicală în zona lor.

„Vom face ghiduri şi protocoale terapeutice” 

Cum veţi rezolva problema numărului insuficient de cadre medicale?  Nu se rezolvă foarte repede. Din 147.000 de posturi vacante pe care guvernul a decis că le blochează la finalul anului trecut, 25.000 erau în sistemul de sănătate, adică peste 20%. Ulterior, sigur, am reuşit să conving la nivel politic că este nevoie de eliberarea şi deblocarea unor posturi, 3.000 de posturi care sunt scoase la concurs, din tre care 1.500 se adresează rezidenţilor din ultimul an. Sigur că nu este suficient, dar sunt pentru acea categorie de medici care termină specialitatea şi care, probabil, dacă nu au un post asi gurat, pleacă în străinătate. 

Cum veţi stopa fenomenul medicilor care pleacă să lucreze în străinătate?  Criza economică este şi în Franţa, şi în Germania, mai puternică decât în România, iar acolo situaţia financiară nu mai este atât de bună pe cât era în urmă cu un an sau doi. Şi-atunci, cred că începem să ne apropiem cu veniturile medicilor de cele minime din UE. Cred că vom reuşi, adăugând puţină performanţă şi stimulând activitatea celor meritorii, să-i ţinem pe mulţi dintre ei în ţară. Nu cred însă că este un lucru pe care îl putem realiza foarte repede şi peste noapte. 

Care sunt bolile sistemului de sănătate?  Sunt foarte multe. Probabil că cea mai acută este centralizarea excesivă, subfinanţarea puternică, lipsa regulilor şi normelor. Din acest motiv nu putem să cuantificăm exact cheltuielile din sistemul de sănătate, vom face ghiduri şi protocoale terapeutice, astfel încât să se ştie, pentru fiecare act medical, care sunt serviciile de care beneficiază pacienţii, care este terapia şi cât ne costă, mai ales. Pentru boli precum cancer, diabet, boli cardiovasculare, ghidurile vor fi date la 1 iunie şi le vom implementa în spitale. În continuare va funcţiona metoda de finanţare pe caz rezolvat. Finanţare vor primi doar spitalele care dovedesc că au implementat acele protocoale terapeutice. În felul acesta ştim exact cât ne costă sănătatea.

SOLUŢII POSIBILE

Pachet minim de servicii, coplată şi voucherele pentru săraci 

Vorbeaţi de introducerea coplăţii în sănătate.  Va fi facultativă. Trebuie să conştientizăm că nu toate tipurile de servicii pot fi finanţate din fondul asigurărilor de sănătate. Un model care se apropie de cel pe care ni l-am dorit noi este cel slovac, unde s-a realizat un pachet de servicii, coplată, şi, după un timp, s-au introdus asigurările complementare de sănătate, care se apropie oarecum de modelul pensiilor private. Au marele avantaj că introducerea lor a creat competiţie. Asta este ceea ce lipseşte în sistemul din România.

Când va fi introdus pachetul de servicii minim obligatorii? Vreau să-l implementăm începând cu 1 iulie, asociat cu introducerea unui sistem de coplată. Suntem la partea în care defi nim exact care sunt serviciile pentru care vom introduce coplata. Pentru categoriile de persoane defavorizate lucrăm la un nou concept, cel al voucherelor de sănătate. Sistemul de coplată nu va afecta în niciun fel categoriile defavorizate, vor continua să beneficieze gratuit de servicii medicale.

Cum veţi rezolva problema şpăgii din spitale?  Soluţia este aceeaşi: pachetul de servicii şi coplată. În felul acesta, legalizarea plăţilor informale se va face prin acest sistem de coplată. Sunt convins că, promovat bine, lucrul acesta va avea succes.

Este normală această practică?  Nu, dar sunt ţări unde implementarea unui sistem alternativ a durat peste 10 ani, Italia e un bun exemplu, şi chiar şi astăzi Italia se confruntă cu fenomene precum cele din România, pe care le vedem suficient de des. Dacă vom avea succes cu introducerea coplăţii, probabil vom începe să diminuăm aceste plăţi informale. Sunt convins că şi medicii vor fi mai dornici să se protejeze şi să evite să ia cunoscutul plic, având ca alternativă o variantă în care să-şi legalizeze o parte dintre aceste venituri. Ştiu că aşteptările sunt mari, dar lucrurile astea se rezolvă introducând mecanisme concurenţiale.

„Aşteptările sunt foarte mari” 

Cum explicaţi faptul că populaţia este tot mai nemulţumită de sistemul de sănătate?  E absolut normal să fie aşa după atâţia ani în care foarte multe modificări calitative nu s-au întâmplat. Nu trebuie să subapreciem, dreptul la libera circulaţie le-a dat dreptul românilor să vadă cum funcţionează alte sisteme de sănătate. E de înţeles, aşteptările sunt foarte mari. 

Există pericolul să ne confruntăm cu o lipsă de medicamente?  Nu, din contră. Cred că România ar putea avea marele avantaj ca, după 1 aprilie, să aibă un preţ diminuat la medicamente. În momentul de faţă, proiectul este în fază de implementare şi la 1 aprilie sper că vom avea diminuarea cu 10% la preţul la medicamente. 

Este normală vânzarea listelor cu pacienţi de către medicii de familie? Nu ştiu dacă este normală, dar în acest moment este legală. Este un proiect de act normativ făcut de vechiul guvern, folosind modelul anglo-saxon, care funcţionează în Marea Britanie de 132 de ani. Probabil că singurul lucru care ar trebui introdus este in formarea pacientului, lucru care în momentul ăsta nu se întâmplă. Medicii ies la pensie şi asistenţa medicală trebuie asi gurată. Atâta timp cât pacientul ar avea posibilitatea să fie informat, este un procedeu corect. CV

A dat Ferrari pentru portofoliul sănătăţii

• Ion Bazac s-a născut pe 27 iulie 1968, la Bucureşti.
• În 1986 a absolvit Liceul de mate matică-informatică „Mihai Viteazul”, din Capitală.
• În 1996 a absolvit Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.
• În decembrie 2000 a fost confirmat medic specialist în sănătate publică şi management.
• A intrat în Partidul Social Democrat în 2001.
• Secretar de stat pentru integrare europeană în Ministerul Sănătăţii în perioada 2001-2002 şi 2003-2004.
• Ianuarie 2007-decembrie 2008: preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC FORZA ROSSA SRL, reprezentantul oficial Ferrari în România.
• Din decembrie 2008 este ministru al sănătăţii şi deţine, împreună cu soţia, aproape jumătate din acţiunile societăţii. De asemenea, soţii Bazac mai deţin un apartament la Monaco.

PROBLEME Un sistem bolnav cronic

Sistemul de sănătate românesc este unul bolnav, depăşit de nevoile pacienţilor. Acuzaţiile de neglijenţă sau malpraxis s-au înmulţit în ultima vreme, iar pedepsele date de Colegiul Medicilor din România sunt blânde şi, de cele mai multe ori, favorabile breslei. La centrul de sesizări „Ce te doare?” s-au înregistrat, în ultima lună, 600 de mesaje. Cele mai mul te, 25%, vizează comportamentul me dicilor, 20% asistenţa medicală în spitale şi 18% sectorul farmaceutic. Românii au reclamat comportamentul medicilor de familie, care acceptă cadouri în schimbul serviciilor medicale prestate, dar a fost sesizată şi starea precară de curăţenie din anumite unităţi sanitare. De la începutul anului, mai multe cazuri au scos la iveală problemele din sistemul sanitar:

• La sfârşitul lunii trecute, o fetiţă de 10 ani, din Galaţi, a intrat în comă după ce un medic i-a mărit doza de medicamente. Cristiana s-a lovit la cap şi a acuzat dureri puternice şi pierderi de memorie. Părinţii au dus-o la o clinică în Cluj, unde a urmat un tratament, apoi s-au întors la Galaţi unde au mers la un neuro psihiatru, pentru a fi ţinută sub supraveghere. Medicul i-a mărit doza de medicamente.
• Pe 16 februarie, Claudia Vişan a adus pe lume un băieţel, la Maternitatea Ploieşti. Acesta s-a născut cu o mână paralizată şi cu cealaltă fracturată. Deşi bebeluşul cântărea 4,600 kilograme, medicii au refuzat să-i facă cezariană. Micuţul s-a blocat la nivelul umerilor, iar doctorii i-au produs o fractură la mâna stângă pentru a-l putea scoate.
• Pe 3 februarie, Cornelia Bozga, de 71 de ani, din Tătăreşti, Satu-Mare, a murit după ce a fost plimbată două zile între secţiile unui spital. Bătrâna a dormit pe băncile spitalului şi a fost trimisă acasă cu o reţetă, deşi se simţea foarte rău. Câteva ore mai târziu, femeia s-a stins.

• Pe 22 ianuarie, un bărbat în vârstă de 63 de ani a murit la Spitalul Judeţean din Slatina, după ce a fost plimbat timp de patru ore de la o secţie la alta a unităţii. Bătrânului nu i s-a acordat primul ajutor pe motiv că nu ar avea asigurare medicală, deşi asistenta de pe ambulanţă a arătat că omul avea. Dacă acest lucru s-ar fi petrecut, bărbatul avea şanse să fie astăzi în viaţă.
• Părinţii unui bebeluş născut pe 18 ianuarie, la Constanţa, îl acuză pe medicul care a asistat la naştere că l-ar fi rănit în zona craniului, cu forcepsul.
• Cazul doctorului Naum Cio mu, care în urmă cu aproape cinci ani a secţionat penisul unui pa ci ent, în urma unei operaţii de rutină, este celebru. Judecătorii de la Tribuna lul Bucureşti au decis, anul tre cut, că doctorul trebuie să-i plătească victimei, Ion Jiga, 500.000 de euro. Potrivit acestora, organul pacientului putea fi refăcut dacă echipa doctorului Ciomu ar fi conservat bucăţile de penis în mod corespunzător. Me di cul a rămas fără dreptul de liberă practică.