Oamenii care locuiesc în apropierea haldei de şlam de bauxită aparţinând SC Alum SA spun că au de suferit din cauza „prafului roşu“.
Halda de şlam de bauxită din apropierea oraşului Tulcea le dă de peste 30 de ani bătăi de cap localnicilor, dar şi tulcenilor din satele învecinate. Odată cu venirea primăverii, nori mari de praf roşu, mânaţi de vânt, se îndreaptă spre oraş.
Oamenii spun că praful ucide natura, se depune pe case, intră în fântâni şi, ce e mai grav, în plămânii oamenilor. „Păi, a murit tot ce e aici, toţi peştii din baltă, era stuf, era papură, nu a mai rămas nimic“, spune un bătrân aproape orb, a cărui casă se află la doi paşi de haldă. Localnic mort în chinuri groaznice Localnicii spun că mulţi dintre ei suferă de diverse boli care şi-ar putea avea originea în praful de bauxită. „Ne afectează capul, ochii, plămânii, dar cui să ne plângem, primarului? Nu face nimic, e de la ăştia de la alumină“, se plânge şi tulceanul Neculai Duţu. Halda de şlam are o suprafaţă de 80 de hectare şi, după spusele unor localnici, „pe alocuri o adâncime de 50 de metri“.
Este împrejmuită de un gard din sârmă ghimpată, iar la poartă tronează un panou uriaş care interzice accesul în incintă pentru că este „proprietate privată Alum SA Tulcea“. Suprafaţa a fost împrejmuită după ce, în urmă cu două ierni, un localnic a murit în chinuri groaznice încercând să scurteze drumul spre casă.
Halda este acoperită de o crustă roşie care provine de la şlamul rămas în urma procesării bauxitei. Din loc în loc, crusta este albă de la soda caustică cu care se amestecă bauxita pentru obţinerea aluminei. Perimetrul haldei este străbătut de conducte subţiri din care ar trebui să ţâşnească apa să ude zecile de hectare de şlam şi care ar împiedica ridicarea prafului toxic. „Dar nu se întâmplă aşa, pentru că, pe timpul iernii, instalaţiile de udat sunt oprite pentru a nu îngheţa“, spune îngrijorat comisarul-şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Marius Popa. Ministerul nu are bani Şeful Gărzii Naţionale de Mediu este din Tulcea şi ne povesteşte că o rudă de-a sa care a muncit ani de zile la fabrica de alumină a murit de cancer. Mai spune ce grav este faptul că până acum nu s-a putut efectua vreo măsurătoare asupra gradului de toxicitate al haldei.
„Am făcut licitaţie, am selectat chiar şi firma care ne-ar putea oferi aparatura necesară pentru stabilirea gradului de pericol al prafului de bauxită, dar Ministerul Mediului nu ne-a dat banii, aşa că nu putem face mare lucru, singurul aparat sunt plămânii noştri“, spune Octavian Marius Popa. La rândul său, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Tulcea, Gabriela Şopârlă, spune că, în acte, halda de şlam figurează ca loc de depozitare pentru deşeuri nepericuloase. Asta până nu începe să bată vântul, iar praful roşu antrenat spre aşezările din vecinătate „creează disconfort, dar trebuie demonstrat că el reprezintă un pericol prin soda caustică pe care o conţine“.
Aşa că, în lipsa aparatelor de măsură a gradului de toxicitate, singurii care au curaj să susţină că au de suferit de pe urma prafului roşu sunt localnicii. Încercând să stăm de vorbă cu cineva din conducerea fabricii de alumină, am aflat că directorul general este bolnav, „e în concediu medical şi nu se mai întoarce, a renunţat la funcţie“.
Ca printr-o minune, instalaţia de udat a început să funcţioneze. A apărut şi o autospecială de la pompieri care ajută la stropit. În scurt timp, vine şi reacţia din partea conducerii societăţii. „Şlam vine din germană şi înseamnă noroi. Noroiul din halda de şlam e roşu pentru că are în conţinut oxizi mulţi de fier“, explică Dan Gheorghe, directorul adjunct de la Alum SA Tulcea, sintagma haldă de şlam. ISTORIE În locul fabricii, cartier de vile SC Alum SA Tulcea este o societate producătoare de alumină calcinată, materia primă necesară în producerea aluminiului, a produselor ceramice, cimentului, precum şi în tratarea apei. Uzina a fost pusă în funcţiune în 1973, iar din anul 2005 a fost preluată de Grupul Marco, din grup, pe lângă furnizorul de materie primă tulcean, mai făcând parte şi ALRO Slatina.
În 2006, activitatea la Alum a fost oprită, oficial, pentru retehnologizare şi sute de muncitori au fost disponibilizaţi. Acum, ultimii 400 de angajaţi cer să fie disponibilizaţi pentru a încasa salarii compensatorii. În Tulcea se zvoneşte că fabrica se va desfiinţa, în locul ei urmând să apară un cartier rezidenţial, iar materia primă pentru ALRO Slatina va fi adusă din Ucraina de la alte combinate care aparţin aceluiaşi grup. (Cristian Dogaru)
Recomandările noastre
