Festivalul Sziget concureaza deja cu celebrul Glastonbury la calitatea muzicii si a organizarii, numarul spectatorilor, concertele in ploaie si... bataile in namol.

Festivalul Sziget („insula” in maghiara) se tine de 15 ani pe Insula Obudai, asezata pe un brat al Dunarii care taie in doua jumatati orasul Budapesta, capitala Ungariei.

Inceput ca un festival studentesc, nu a adus in primii trei ani niciun profit organizatorilor, ci dimpotriva pierderi serioase.

Incepand din 1996, popularitatea evenimentului a crescut an de an, pana cand, astazi, a devenit un punct de referinta pe harta festivalu-rilor verii europene.

Anul acesta s-a estimat ca, pana in ultima zi a evenimentului, peste 400.000 de oameni vor trece podul peste Dunare catre Insula Obudai.

Aproximativ jumatate dintre vizitatorii Szigetului vin din Europa de Vest, in special din Germania, Franta, Austria, Marea Britanie si Olanda, dar est-europenii sunt si ei bine reprezentati, mai ales de catre autohtonii maghiari, ceea ce aduce acestui festival un aer multicultural care il singularizeaza printre alte evenimente de acelasi gen.

Dupa ce marti s-a dat startul (in forta si cu cer senin) cu un concert al rockerilor Locomotiv GT, din Ungaria, si o „petrecere memorabila” cu Manu Chao, ploaia, care a sacait publicul incepand din cea de-a doua zi de concerte, a creat un scenariu amintind de celebrul Festival Glastonbury, din Anglia. Acolo, vremea, de multe ori ploioasa, ii obliga pe spectatori sa-si inghesuie in bagaje cizmele din cauciuc si pelerinele impermeabile.

Chefuri cu Pink sau Manu Chao

Viata pe Insula Obudai pare sa se organizeze in jurul celor doua scene mari, asezate la relativa distanta una fata de cealalta. Main Stage (scena principala) se afla aproape in centrul insulei si este locul in care vin sa tina concerte trupele sau artistii considerati capetele de afis ale festivalului.

Aici au cantat, in ultimele zile, in fata catorva zeci de mii de oameni, Manu Chao, Chemical Brothers, Madness, Pink, Nine Inch Nails, Sinead O’Connor, Faithless, dar si alte trupe, mai mult sau mai putin cunoscute, printre care si „revelatia” Szigetului de anul trecut, gipsy-punkistii de la Gogol Bordello.

Tigani ucraineni emigrati in New York, muzicienii din Gogol Bordello reusesc sa aduca pe scena punk-rockul energic si viu de la sfarsitul anilor ‘70, alterat, insa, de ritmuri lautaresti si balcanice, gen Goran Bregovici.

Aceasta fuziune stilistica le-a reusit atat de bine, incat au adus in delir multimea (care se adunase in fata scenei principale inca de la ora 16.00).

Amestecul stilistic, artistic si muzical este ceea ce da Festivalului Sziget aerul original si inconfundabil. Szigetul devine un loc aflat la confluenta tuturor influntelor: cultura si subcultura, estic si vestic, oriental si occidental, nou si vechi. In acest punct de intalnire isi are locul cea de-a doua scena mare a Szigetului, numita World Music Stage (scena muzicii world).

Aici au cantat sambata seara si Fanfara Ciocarlia si invitatii lor, sarbi, macedoneni, croati, bulgari sau francezi. Diversitatea stilistica pe care au abordat-o in aceasta formula multinationala a strans peste 5.000 de oameni in fata World Music Stage, care au dansat neincetat aproape doua ore, in ciuda ploii marunte care a inceput sa cada catre finalul concertului.

La scena world se aduna cei veniti la Sziget mai ales pentru experientele inedite, uneori exotice, oferite de muzicieni africani, asiatici sau rusi, artisti mai putin cunoscuti pe continentul european si poate tocmai de accea mai aplaudati uneori de public.

Un Woodstock est-european

In afara celor doua scene mari, care traseaza axa muzicala a festivalului, exista alte 60 de scene, mai mari sau mai mici, in aer liber sau asezate in corturi incapatoare, specializate pe diverse genuri (Jazz Stage, Blues Stage), sau create pentru anumite categorii de artisti (tinere talente, muzicieni din estul Europei sau muzicieni din Ungaria, tara- gazda a festivalului).

Organizatorii Festivalului de la Sziget au vrut sa pastreze in atmosfera evenimentului cate ceva din amintirea Woodstockului de la sfarsitul anilor ‘60, combinata, insa, cu aerul postmodern al vremurilor noastre, totul montat intr-un mozaic de muzica, arta si culoare, in care fiecare vizitator al insulei poate sa-si gaseasca cel putin un loc pe placul sau.

Pe scenele imprastiate in toate colturile insulei, concertele live incep sa rasune dupa-amiaza devreme, in jurul orelor 15.00-16.00, uneori chiar dimineata, si se termina cel mai devreme la miezul noptii, cu exceptia catorva cluburi - Magic Mirror, Meduza - in care DJ-i straini si autohtoni mixeaza aproape pana in zori.

Daca muzica devine obositoare, exista sali de cinema improvizate in corturi, acrobati si jongleri la Circul Calator (Travelling Circus), spectacol de lumina la Luminarium, teatru stradal la corturile cu acest specific sau un muzeu al terorii comuniste.

Program de festival

Romani la Sziget

Sinead O’Connor si Faithless au incalzit aseara publicul de la Sziget. Romania a fost reprezentanta pe o scena mai mica, la „Roma Tent”, de formatia multinationala Nadar. In seara aceasta, pe scena HammerWorld, va urca formatia clujeana Altar, iar pe scena din „Roma Tent”, taraful Virtuozii Valahi. Pentru marti seara, 14 august, ora 21.30, este asteptat recitalul formatiei Luna Amara.