Evenimentul Zilei > EVZ Special > Bășica lui Caragea îi lasă pe bucureșteni ca la dentist
Bășica lui Caragea îi lasă pe bucureșteni ca la dentist

Bășica lui Caragea îi lasă pe bucureșteni ca la dentist

Prima ascensiune a unui balon cu aer cald, fără pasager, în Țara Românească a avut loc, la București, în luna iunie 1818 pe dealul Spirii, în prezenţa domnitorului Ioan Gheorghe Caragea, a fiicei sale - domniţa Ralu și a poporului curios.

Iată cele două relatări despre epocalul eveniment:

  1. – În leat 1818, iunie 26, într-o duminecă seara au rădicat nişte nemţi, cu meşteşug, o băşică în slava foarte mare. De 1700 coţi de pânză băşica, cu spirturi fiind înnăuntru, cu o luminaţii mare au aridicat-o din curtea domnească cea arsă.

Şi li s-au plătit de domnie taleri 10.000 având prinsoare că dă nu va ridica-o să plătească nemţii banii îndoiţi. Au luat nemţii şi de la cei ce au intrat cât au putut.

Întâmplându-să aceasta în zilele mării sale preaînălţatului nostru domn Io Ioan Gheorghiu Caragea Vodă, în al şasilea an al domnii dintâiu.

2. – Leatul 1818, în zilele domnului nostru Io Ioan Gheorghe Caragea Voevod, cu sfat de opşte au poruncit de au făcut o asmodie, ce se numia băşică, la casele lui Alexandru Vodă (lpsilante), în deal, care arseseră de curându.

Acea băşică era lungul de 4 stânjeni, largul totasemenea, făcută din pânză de Braşov şi îmbrăcată cu batistă: bucăţi 90; întrînsa un buriu cu spirtu, de cinci vedre, prins cu meşteşugu.

I-au dat fitil de jos şi s-au înălţat în slavă, cât de abia se vedea. Părea că este un işlic boeresc şi întrînsa ardea fitilul şi lumina ca un luceafăr. Şi s-au înălţat după loc şi au căzut jos la sat unde se zice Căţei, din josu Bucureştilor, în zi Dumineca tuturor sfinţilor, Iunie 9 zile.

Ambele înscrisuri au fost semnalate pentru prima dată de către istoricul Emil Vârtosu în 1936, primul fiind scris de: Ceauşul Costache, de la biserica Amzei, iar al doilea, de un martor a cărui nume nu s-a păstrat, dar a cărui Însemnare s-a găsit între hârţoagele mănăstirii Govora.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric