Baronul de Argeş dă testul corupţiei în faţa Curţii Supreme

"Baronul Roşu", cum este cunoscut liderul PSD Argeş, Constantin Nicolescu, va da ochii cu judecătorii de la Înalta Curte. Dosarul său este pe rolul instanţelor din 2009 şi este aproape de o soluţie defi nitivă. Curtea de Apel Bucureşti susţine că doar puşcăria îl poate "reeduca" pe Nicolescu.

Preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu (68 de ani), va da ochii pe 18 aprilie cu judecătorii Curţii Supeme, în dosarul în care este acuzat de luare de mită şi fraude cu fonduri europene. Procesul unuia dintre cei mai influenţi lideri PSD a ajuns la ultima cale de atac. Dintre toţi baronii locali acuzaţi de fapte de corupţie, dosarul acestuia este în faza cea mai avansată. Două instanţe inferioare din Capitală, Tribunalul şi Curtea de Apel, au stabilit că Nicolescu este vinovat. Pe 11 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe preşedintele CJ Argeş la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare. Complicii În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi, tot la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, Gheorghe Nicuţ (fostul primar al oraşului Curtea de Argeş), Ion Ştefan (primarul comunei Budeasa), Ioan Călin Andrei (primarul oraşului Câmpulung) şi Grigore Dobre (acţionarul majoritar al societăţii Zeus). Alţi complici, afaceristul Cornel Penescu, funcţionari din CJ şi angajaţi ai firmei Zeus, au primit condamnări cu suspendare. Evenimentul zilei prezintă motivarea Curţii de Apel în acest dosar, în care se arată că în cazul lui Nicolescu se impune executarea pedepsei în închisoare, "având în vedere pluralitatea de infracţiuni comise". Protocoalele - şpagă "Ambele infracţiuni există în materialitatea lor, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor respective şi au fost comise cu vinovăţie", susţin judecătorii. Despre infracţiunea de luare de mită, magistraţii spun că aceasta "este dovedită prin convorbirile telefonice purtate cu Penescu, înscrisurile privind bunurile remise lui Nicolescu, înscrisurile privind plata sumei de 5.000 de lei prin trezorerie, pentru care se invocă caracterul de sponsorizare, dar lipseşte contractul de sponsorizare". Nicolescu ar fi acţionat cu intenţia directă, urmărind şi prevăzând rezultatul faptei, aceasta decurgând şi din modul de derulare a raporturilor cu Penescu (prin firma PIC), "prin stabilirea de comun acord a unei contravalori a bunurilor remise, sub valoarea de 15.000 de euro, tocmai pentru a nu se organiza licitaţie de achiziţii publice, dar şi pentru a realiza o frecvenţă a reţinerii foloaselor, în mod cert şi fără a interveni alte firme (care ar fi participat la organizarea unei licitaţii publice)." "Împrejurarea că parte din bunuri erau folosite pentru a fi remise diferitelor familii cu ocazia diferitelor sărbători nu poate conduce la inexistenţa faptei, folosul lui Nicolescu fiind urmărit şi din această împrejurare, sub aspectul imaginii poziţiei sale în administraţia locală", mai arată magistraţii. Instanţa a mai stabilit că Nicolescu este vinovat că ar fi folosit acte falsificate pentru contractarea de fonduri Phare de aproximativ 900.000 de euro pentru patru unităţi şcolare din Argeş. Instanţa a mai decis ca cei vinovaţi de aceste falsuri să plătească prejudiciul. Fondurile au fost solicitate în condiţiile în care niciuna dintre aceste unităţi şcolare nu a fost afectată de inundaţiile din perioada invocată. Şcolile, renovate de Zeus În cererea de finanţare a fost menţionat un document intitulat "Raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş", document care, în fapt, nu există, situaţie despre care avea cunoştinţă Nicolescu, în virtutea funcţiei sale de vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă. Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, SC Zeus SA, controlată de afaceristul Grigore Dobre, care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate cât şi pentru lucrări neexecutate. Potrivit DNA, Zeus se afla în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia lui Nicolescu. A apelat la caracatiţa PSD a lui Cătălin Voicu Constantin Nicolescu vorbea la telefon cu o lejeritate incredibilă. Toţi primarii din Argeş, indiferent de partid, îi ascultau ordinele. În dosar, el a făcut trafic de influenţă pe lângă parlamentari din PSD pentru a promova un judecător în funcţii de conducere. Nicolescu a apelat la reţeaua coordonată de fostul senator PSD Cătălin Voicu pentru a-l impune pe Doru Mercan în fruntea Curţii de Apel Piteşti. Viorel Hrebenciuc, liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, a avut mai multe discuţii telefonice cu Nicolescu în 2009. "Măi, am o rugăminte. M-a sunat băiatul ăsta disperat, mai spune-i lui nea Voicu să apese mai tare pe butonul ăla, cum am vorbit noi", îl ruga "Baronul Roşu". "Am înţeles. Vorbesc, vorbesc, vorbesc. Îhî", i-a răspuns Hrebenciuc. "Nu te-am rugat niciodată ca acum, că e o treabă foarte...delicată, te rog frumos", insista Nicolescu. "Am înţeles. Îţi dai seama? Îhî", se dădea cunoscător Hrebenciuc. Miting pro-corupţie la Piteşti În februarie 2011, importanţi lideri ai social-democraţilor s-au reunit la Piteşti pentru a protesta faţă de arestarea lui Constantin Nicolescu. S-au fotografiat atunci şi au vorbit despre "abuzurile" procurorilor: actualul premier Victor Ponta, fostul prim - ministru Adrian Năstase, Viorel Hrebenciuc, Adrian Severin, Marian Vanghelie, Nicu Bănicioiu, Ecaterina Andronescu, Titus Corlăţean, Victor Socaciu, Robert Negoiţă, Oana Mizil, Aura Vasile şi alţi câţiva lideri locali importanţi. Actualul premier a făcut un obicei din a comenta deciziile judecătorilor. În urmă cu trei ani, Victor Ponta tuna şi fulgera împotriva deciziei de arestare a colegului de partid Republica penalilor NICUŞOR CONSTANTINESCU Preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu (PSD), este trimis în judecată în dosarul "Retrocedărilor ilegale de pe Litoral", alături de primarul Radu Mazăre şi alte 35 de persoane. Dosarul trenează la Curtea de Apel Bucureşti după ce a stat şi la Curtea Constituţională. El mai este cercetat de DNA pentru atribuirea ilegală a unor contracte publice în valoare de 5 milioane de euro. MARIAN OPRIŞAN Preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan (PSD), se judecă de 1.700 de zile în dosarul "Căprioara". Procurorii DNA l-au acuzat că ar fi folosit ilegal fondurile CJ pentru achiziţia unui complex turistic şi pentru diferite acţiuni de protocol. Dosarul a fost mutat în repetate rânduri de la o instanţă la alta. Acum este în faza de fond, la Judecătoria Cluj-Napoca. BUNEA STANCU Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu (PSD), a fost trimis în judecată alături de miliardarul Ioan Niculae în dosarul "Mită la PSD". El ar fi făcut trafic de influenţă pentru un milion de euro, de la Niculae, pentru campania prezidenţială a lui Mircea Geoana din 2009. Cei doi au fost achitaţi de Judecătoria Sectorului 1, dar procurorii au făcut recurs. ION PRIOTEASA Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa (PSD), este cercetat de procurorii DNA, alături de mai mulţi subordonaţi, pentru atribuirea ilegală a unor contracte finanţate din fonduri locale şi europene. Ancheta a fost demarată la sfârşitul anului trecut. Prejudiciul în acest caz depăşeşte două milioane de euro, angajaţii CJ Dolj fiind suspectaţi că încasau "comisioane". FLORIN ŢURCANU Preşedintele CJ Botoşani, Florin Ţurcanu (PNL), a fost trimis în judecată de procurorii DNA în ianuarie 2011, pentru fals intelectual şi uz de fals. Acuzaţiile sunt din perioada în care a fost deputat. Ţurcanu, în calitate de preşedinte al PNL Botoşani, a exclus fraudulos din partid mai mulţi membri ai organizaţiei. Dosarul a fost la Curtea Supremă, iar acum este la Judecătoria Botoşani. BORBOLY CSABA Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba (UDMR), a fost trimis în judecată în septembrie 2013, de procurorii DNA, alături de alte 12 persoane. Printre acuzaţiile aduse lui Borboly se numără abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual. Prejudiciul în acest caz: 1,1 milioane de euro. Dosarul său este în faza de fond, la Curtea de Apel Târgu-Mureş. IOAN CINDREA Preşedintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea (PNL), este cercetat de procurorii din Parchetul General pentru conflict de interese din vremea când era deputat. Potrivit inspectorilor ANI, el şi-a angajat soţia, Amalia, în perioada 5 octombrie 2009 – 1 februarie 2011, în cadrul biroului parlamentar. Baronul a contestat, în contencios-administrativ, raportul ANI, iar procesul său este la Curtea Supremă.