Poziția unor politicieni ca Dan Barna, Dacian Cioloș, Stelian Ion, Rareș Bogdan sau Florin Cîțu în chestiunea soluției de clasare dispusă de DIICOT în dosarul “10 august” este criticată de Inspecția Judiciară.

Inspecția Judiciară a declanșat verificări ca urmare a atacurilor lansate de o serie de politicieni USR-PLUS si PNL împotriva hotărârii judecătoarei Daria Isabela Mihet de la Tribunalul București, care a confirmat soluția de clasare dispusă de DIICOT în dosarul “10 august”.

Inspecția Judiciară: Pozițiile unor lideri USR-PLUS și PNL au afectat credibilitatea justiției

Citând declarațiile făcute de ministrul Justiției Stelian Ion, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, europarlamentarul USR Vlad Gheorghe, premierul Florin Cîțu, de președintele USR Dan Barna, europarlamentarul PLUS Dacian Cioloș, precum si reacțiile USR si ale unor ONG-uri #rezist, inspectorii judiciari au constatat că pozitiile acestora au avut un impact nefavorabil asupra întregului sistem judiciar și a credibilității justiției în rândul opiniei publice.

În raportul prezentat de Lumea Justiției, Inspecția Judiciară a stabilit că prin atacurile împotriva clasării dosarului “10 august” au fost emise verdicte, stabilite vinovății și s-a exercitat un adevărat control de legalitate al actelor procurorilor și al hotărârii judecătorești în afara oricărui cadru legal. Concluzia Inspecției Judiciare a fost ca: “Prin declarațiile publice, postările pe rețelele de socializare, astfel cum au fost preluate și prezentate în mass-media s-a produs o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și, implicit, a afectării independenței judecătorești în ansamblul său”.

Iată fragmente din raportul Inspectiei Judiciare

“Din analiza afirmațiilor personalităților publice, reprezentanți ai puterii executive și legislative, preluate și comentate ulterior în mass-media, se acreditează ideea lipsei unei anchete efective a procurorului de caz, ratificată de soluția pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, cu încălcarea principiului legalității procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, iar soluția pronunțată ar fi una care nu are la bază o analiză a realității faptice în raport cu dispozițiile legale incidente.

“Exercită un control de legalitate al actelor procurorilor și al hotărârii judecătorești în afara oricărui cadru legal“

Astfel, în afara principiului separației puterilor în stat consacrat de Constituția României, autorii emit verdicte, stabilesc vinovății și exercită un adevărat control de legalitate al actelor procurorilor și al hotărârii judecătorești în afara oricărui cadru legal, plecând de la unicul argument factual legat de multitudinea plângerilor penale formulate în legătură cu evenimentul și lipsa audierii tuturor acestor persoane vătămate, deși, în sine, numărul acestora nu este un argument care să justifice depășirea limitelor legale și reprezintă chestiuni care pot fi analizate în cursul procesului penal, fie de către procuror, fie de către judecător.

Cu atât mai puțin poate fi considerat că are suport factual, câtă vreme o parte dintre aceștia au fost participanți la acțiunea de protest din data de 10 august 2018 sau/și autori ai unor plângeri penale în legătură cu evenimentele din 10 august 2018.

Or, nimeni nu poate fi judecător/procuror în propria cauză și este cu atât mai grav a-și aroga astfel de calități, persoane cu calități oficiale în stat (executiv, legislativ, europarlamentari).

Liderii USR   PLUS, Rareș Bogdan și actualul premier au adoptat o poziție de forță

(…) Or, prin adoptarea unei asemenea poziții de forță și formularea unor aprecieri negative cu privire la activitatea judiciară desfășurată de procurori și judecători în dosarul analizat se induce în rândul opiniei publice ideea că statutul judecătorilor și procurorilor poate depinde de soluțiile 'favorabile' ministrului Justiției pe care aceștia le dispun/pronunță, urmând a fi 'pedepsiți' în cazul în care soluțiile nu sunt cele așteptate. (…) Au fost exprimate opinii și au fost emise concluzii cu caracter de generalitate, cu un puternic impact negativ asupra întregului sistem judiciar și a credibilității justiției în rândul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independența judecătorilor și procurorilor atât sub aspect instituțional, ca sistem judiciar, cât și funcțional, la nivel individual.

(…) Prin declarațiile publice, postările pe rețelele de socializare, astfel cum au fost preluate și prezentate in mass-media s-a produs o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și, implicit, a afectării independenței judecătorești în ansamblul său”.

Raportul poate fi citit integral aici.