În multe cazuri, destituirile sau demisiile de onoare, solicitate de ministerele de resort, au venit ca urmare a implicării managerilor în dosare penale. Cu toate astea, luni de zile după „despărțire” managerii au încasat în continuare salarii. De vină sunt clauzele permisive negociate în cadrul mai larg al ordonanței 109/2011 privind managementul privat, și nu numai.


Cel mai bun exemplu este fostul șef Romsilva, Adam Crăciunescu. Acesta a fost forțat să își dea demisia la mijlocul lunii ianuarie. Cu toate astea, a plecat din fruntea companiei abia pe data de 22 martie, menținânduți atribuțiile până la aceeași dată. De abia începând de ieri, compania are un director interimar, în persoana lui Călin Bibarț. Potrivit declarației de avere depusă în 2015, așadar pentru veniturile realizate cu un an înainte, Crăciunescu ar fi încasat lunar un salariu de circa 9.500 de lei, circa 2.000 de euro. Din 2014, salariul acestuia a mai crescut. Numai pentru anul 2016 salariile personalului Regiei au fost indexate, față de 2015, cu 8,3%.


FOTO: Laurențiu Ciurel, fostul șef al CE Oltenia



„E implicat într-un proces și nu pot avea încredere c[ managementul se face corect”, a spus Cristina Pașca Palmer atunci când a motivat revocarea din CA Romsilva a lui Crăciunescu. DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Adam Crăciunescu, pentru constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu, în cadrul dosarului în care apar și numele lui Gheorghe Paltin Sturza și Viorel Hrebenciuc. În acest caz, Romsilva ar fi fost prejudiciată cu peste 300 de milioane de euro. Luni, la plecare, Crăciunescu a declarat că a avut „mari divergenţe cu autoritatea publică după venirea la putere a Guvernului de tehnocraţi”.

Dublare de funcții, dublare de cheltuieli

Un caz și mai interesant este cel al lui Laurențiu Ciurel, fost șef al Complexului Energetic Olternia. Acesta și-a depus demisia la începutul lui decembrie, dar a plecat din companie abia în martie, având negociată o perioadă de preaviz de 90 de zile.

În tot acest timp și-a încasat salariul, de câteva mii de euro, atribuțiile sale fiind preluate de o altă persoană, retribuită chiar și mai bine.

Fostul manager privat Laurenţiu Ciurel a fost revocat din funcţie de către Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia, pentru neîndeplinirea criteriilor de performanţă asumate. Potrivit informaţiilor noastre, nici măcar jumătate din aceşti indicatori nu fuseseră realizaţi. CE Oltenia a înregistrat pierderi totale de peste 693 milioane lei, în 2014.

Odată cu revocarea din funcţie a lui Ciurel, în decembrie, compania l-a numit în funcția de CEO interimar pe directorul financiar al Complexului, Laurențiu Ciobotărică. Întrebat de presa locală despre câştigurile sale, Ciurel a declarat că avea un salariu lunar net de circa 5.000 de euro: „Eu aveam 5.000 net și luam aproximativ 4.800 de euro net”. „Salariul actualului director interimar este mai mare, are 28.000 de lei (circa 6.000 de euro) în plus. Şi când era adjunctul meu a avut un salariu, prin contract mai mare ca al meu”, afirma Ciurel, la finele lunii februarie, potrivit gorj-domino.ro.


Adam Crăciunescu a câștigat peste 2.000 de euro pe lună, iar Laurențiu Ciurel aproape 5.000 de euro. Sumele nu includ eventualele bonusuri


Din 2014, Ciurel este urmărit penal de procurorii DNA în dosarul în care este cercetat și Dan Șova. În plus, din februarie, Laurențiu Ciurel este cercetat într-un nou dosar penal pentru infracţiuni ce aduc atingere vieţii private, după ce în biroul său a fost găsită aparatură electronică de bruiaj şi înregistrare.

Poliţiştii au început cercetările după ce fostul director a refuzat să elibereze biroul până la data la care a fost notificat de către conducerea unităţii.

Alte destituiri

Mai puțin avantajați de lege au fost alți doi șefi de instituții și companii de stat, Gelu Diaconu, ex-directorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, și Narcis Neaga, ex-directorul Companiei de Autostrăzi și Drumuri Naționale. Pentru că nu a beneficiat de prevederile OUG 109/2011, Neaga a fost înlocuit în funcție la doar câteva zile după destituire de către Cătălin Homor, mai întâi director general interimar și ulterior plin, al CNADNR. De asemenea, Gelu Diaconu a fost înlocuit de Daniel Diaconescu, ca interimar. Perioada de interimat s-a încheiat la începutul lui martie, când Dragoș Doroș a preluat șefia ANAF.