În locul unor surse concrete de bani care să poată acoperi scăderea CAS, premierul a prezentat estimări privind sumele ce vor fi colectate de stat din noile locuri de muncă și din TVA-ul provenit din investițiile viitoare

Cheltuielile bugetare vor fi în a doua parte a anului cu 2,5 miliarde de lei mai mari decât se estimase inițial. Din total, peste un miliard va merge către scăderea contribuțiilor sociale cu 5 puncte, de la 1 octombrie, dacă măsura este promulgată de președinte. De unde vin fondurile pentru aceste cheltuieli suplimentare, mai ales în condițiile în care veniturile au fost sub estimări?

Premierul Victor Ponta a prezentat, ieri, sursele din care vor fi recuperate cele 4,8 miliarde de lei pe care bugetul le pierde prin scăderea contribuțiilor sociale cu 5 puncte, în cadrul unei conferințe susținute la Palatul Victoria.

Însă, nu a fost vorba de venituri certe, care există sau vor exista în curând la buget, ci despre estimări privind sumele ce vor reveni statului din noile locuri de muncă ce vor fi create sau din investiții, deci obiective ce vor fi realizate cel mai devreme pe termen mediu.

„Dacă România ar fi avut același mod de gândire contabil nu am fi avut cota unică și nici reducerea TVA la pâine”, a spus premierul în deschiderea conferinței.

Cele 4,8 miliarde de lei care nu mai ajung la buget într-un an întreg se recuperează prin 1,2 miliarde încasări din TVA ca urmare a investițiilor noi și peste 1,2 miliarde de lei prin taxele încasate pe noile locuri de muncă ce vor fi create, a mai declarat acesta. Ponta a mai explicat și că recuperarea a doar 10% din cele 40 de miliarde de lei pe care firmele în insolvență le datorează statului înseamnă alte 4 miliarde de lei în plus la buget.

Încasări mai mari, dar sub target

Pentru a putea scădea CAS fără să dezechilibreze deficitul bugetar, ar fi fost nevoie ca încasările la buget să fie în targetul stabilit de Guvern. Ponta a menționat că, în primul semestru, bugetul a avut încasări mai mari cu trei miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2013. Cu toate astea, veniturile sunt sub cele planificate de Executiv.

La finele primelor cinci luni, exista o diferență de 2,5 miliarde de lei între ceea ce se colectase efectiv la buget și estimări, spune Gheorghe Ialomițianu, membru al Comisiei Buget – Finanțe din Camera Deputaților și fost ministru de Finanțe.

FMI la București

Deși era prevăzut inițial pentru octombrie, termenul primei rectificări bugetare din 2014 a fost devansat pentru finele lunii iulie, mai ales că Guvernul trebuie să pregătească bani care să acopere scăderea CAS. Ieri, o echipă de experți ai FMI a discutat cu repre zentanții Ministerului Finan țelor Publice (MFP), pe acest subiect. „Dacă se despărțeau în termeni mai buni la finele ultimei misiuni a FMI în România, atunci ar fi fost suficient ca autoritățile să le trimită o scrisoare prin care care să explice ce vor să facă la rectificare. Dar pentru că au fost tensiuni între Fond și Guvern pe tema reducerii CAS, cei de la FMI au insistat să trimită o echipă tehnică”, a mai spus fostul ministru de Finanțe.

„Se merge pe ideea că Guvernul va introduce noile impozite pe proprietate ca să acopere scăderea CAS. Dar, mai mult ca sigur Guvernul le va introduce oricum, chiar dacă nu se implementează scăderea contribuțiilor sociale, care efectiv sufocă mediul de afaceri”, a mai spus Ialomițianu.

Surse de bani petru rectificare

Așadar, de unde va găsi statul bani pentru scăderea CAS, la rectificare? „O parte importantă, respectiv 400 de milioane de lei, sunt banii care erau, inițial, alocați pentru proiectul Comarnic – Brașov, care nu are șanse să pornească. Vor veni și câteva sute de milioane de la Ministerul Transporturilor, unde vor fi tăiate subvenții”, a declarat Gheorghe Ialomițianu, citând surse din Guvern. Dacă președintele Traian Băsescu promulgă legea, atunci numai pentru reducerea CAS Guvernul are nevoie de 1,2 miliarde de lei în plus la venituri, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2014.

 Petrescu, obligată de lege să prezinte calculele cu reducerea CAS

Dacă legea privind reducerea CAS nu va fi promulgată, atunci PDL va depune în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Ioanei Petrescu, ministrul de Finanțe. „Era obligată prin lege să prezinte calculele care susțin această măsură. Este vorba de legea Finanțelor publice 500/2002 și legea Responsabilității fiscale 69/2010, care menționează că orice reducere de taxe obligă inițiatorul să însoțească proiectul de lege cu fișa financiară, prin care să arate cum acoperă golul creat în buget de această reducere”, a explicat Gheorghe Ialomițianu. Partidul Mișcarea Populară îi va solicita președintelui Traian Băsescu să retransmită Parlamentului legea privind reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, a anunțat ieri candidatul PMP la alegerile prezidențiale, Cristian Diaconescu. Președintele PDL, Vasile Blaga, a declarat ieri că nu susține solicitarea PMP privind retrimiterea în Parlament a legii CAS, motivând că PDL și PNL au votat pentru această măsură.