Bani furați cu lopata în Valea Jiului. Cum a îngropat cărbunele rusesc huila românească

Degeaba şi-au bătătorit mâinile minerii în subteran cu lopeţile mari şi grele. Sute de mii de tone de cărbune, de o calitate îndoielnică, au fost importate din Rusia, la preţuri duble faţă de cel extras în Valea Jiului.

Când a înfiinţat Complexul Energetic Hunedoara în 2012, pe cadavrul Companiei Naţionale a Huilei, care strânsese datorii de un miliard de euro la stat, Guvernul Ponta se lăuda că va face din noua companie un jucător regional.

Realitatea arată însă că, în scurt timp, şi entitatea nou-înfiinţată a ajuns în pragul colapsului, strângând deja datorii de circa 1,5 miliarde de lei. Pentru că furtul a continuat şi în noua formulă, în ianuarie 2016 CE Hunedoara (CEH) a intrat în insolvenţă. Reţeta a fost clasică: „Aprovizionări care nu se justificau şi la preţuri mari, fără a respecta procedurile de achiziţie, salarii mari pentru personal nenecesar, angajări pe posturi ce nu aveau legătură cu producţia, avantaje materiale şi de altă natură”, toate astea fără a se face restructurările şi investiţiile necesare în companie, se arată în raportul Casei de insolvenţă GMC.

O investigaţie efectuată de Rise Project arată că CEH a vândut curent electric ieftin, achiziționând în același timp ca materie primă, cărbune rusesc foarte scump.

OMS, stare de alertă la cel mai înalt nivel. Epidemia considerată urgenţă de sănătate

Facebook și TikTok, interzise de un mare angajator din România. Angajații sunt foc și pară

Prea mulţi angajaţi

Mai mult, calitatea acestuia a fost îndoielnică, fiind de fapt praf de cărbune amestecat cu pământ, deşi în actele emise de CEH, materia primă înregistrată e definită drept cărbune energetic de bună calitate. Adus din Rusia, costul unei tone de cărbune se ridică la 436 de lei, deşi același tip de cărbune extras din Valea Jiului nu depăşea 232 de lei tona. În poveste apare şi numele fostului spion rus Boris Golovin. Importul de huilă s-a făcut deşi CEH are patru mine în subordine: Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan, unde sunt circa 4.600 de salariaţi. Huila extrasă aici este folosită la cele două termocentrale din componenţa CEH, respectiv Mintia şi Paroşeni. Deşi acestea asigură sub 5% din producţia de energie, în ele lucrează circa 1.600 de angajaţi.

Dimensiunile dezastrului

Cu o asemenea ineficienţă în spate, CE Hunedoara nici nu avea cum să reziste mult. În raportul casei de insolvenţă GMC se arată că producătorul a vândut, în 2015, energie la preţul mediu de 181,52 lei/MWh, deşi costurile de producţie s-au ridicat la 362,74 lei/MWh. Astfel, compania a pierdut peste 320 milioane lei anul trecut. În plus, nefiind efectuate investiţiile de mediu, cele două termocentrale nu au autorizaţie şi nu mai pot funcţiona. Chiar dacă Victor Ponta se lăuda că îi va aduce la Mintia pe chinezi, care vor investi peste 270 milioane de dolari, s-a dovedit că nu au fost decât declaraţii de campanie.

Soluţia? Deşi încă nu a venit cu un plan de reorganizare, GMC propune ca Ministerul Finanţelor să preia minele de cărbune în contul datoriilor.

Costul restructurării

Complexul Energetic Hunedoara mai poate fi salvat doar dacă vor fi concediați jumătate dintre mineri și dintre angajații termocentralelor din Valea Jiului, este de părere Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica. „Toate guvernele de după 1990 au trăit sub imperiul unei frici ancestrale față de mineri. Este vina statului că nu a avut curaj să restructureze această zonă. Nu mai poți astăzi defila cu zeci de mii de salariați în zona energetică”, a spus Borza, citat de Agerpres. Compania are în prezent 6.300 de angajaţi.