Instituția financiară internațională solicită forului comunitar să nu lase economiile est-europene aflate în dificultate să se prăbușească.
Președintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a cerut Uniunii Europene să coordoneze eforturile internaționale de sprijinire a economiilor din centrul și estul Europei, în pofida disensiunilor din rândul statelor comunitare privind gestionarea crizei. Apelul lansat de oficialul american survine deprecierilor masive suferite săptămâna aceasta de monedele din fostele țări comuniste și care au alarmat băncile creditoare occidentale.
Zoellick a explicat că Banca Mondială încearcă să coordoneze eforturile de asistare a economiilor din regiune cu FMI și alte instituții internaționale, dar inițiativa are nevoie și de sprijinul Bruxelles-ului. „Trebuie să aibă și sprijinul guvernelor europene. Sunt 20 de ani de când Europa s-a unit în 1989. Ce tragedie ar fi dacă ați permite Europei să fie divizată din nou!”, a declarat acesta, citat de „Financial Times”. Zoellick speră să anunțe un plan de asistență în valoare de 20 de miliarde de euro înainte de summitul G20 organizat la Londra, pe 2 aprilie.
Comisia Europeană a anunțat că, deși colaborează cu Banca Mondială și alți parteneri internaționali, preferă o abordare care să se modeleze pe realitățile economice din fiecare stat din Europa Centrală și de Est. Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri economice și monetare, a explicat că Bruxelles-ul consideră că ar fi inadecvată promovarea unei singure soluții pentru problemele regionale, în condițiile în care o parte dintre statele vizate nu sunt membre UE.
Liderii est-europeni, printre care premierul lituanian, Andrius Kubilius, și cel ungar, Ferencs Gyurcsany, au cerut, de asemenea, acțiuni concrete din partea UE pentru asistarea sistemelor financiare din fostele țări comuniste.
Un oficial european de rang înalt a declarat sub protecția anonimatului că țările cele mai predispuse intrării în incapacitate de plată a datoriilor externe sunt Grecia, Irlanda, Ungaria și Ucraina, subliniind că o astfel de perspectivă rămâne însă una îndepărtată. Un nou val de state cu probleme Pe fondul unei crize tot mai abrupte, directorul FMI, Dominique Strauss- Kahn, a avertizat că un al doilea val de țări, după Islanda, Ucraina și Ungaria, ar putea apela la organizația internațională pentru sprijin financiar.
„Există posibilitatea reală ca în următoarele săptămâni sau luni alte câteva țări, sau poate chiar mai multe, să aibă nevoie de sprijin, în special statele emergente”, a precizat oficialul francez, subliniind că actuala criză este „departe de a se încheia”.
CONSECINȚĂ Criza încetinește extinderea Cehia, statul care asigură președinția semestrială a UE, a avertizat că, în pofida „oboselii” resimțite de statele membre din cauza crizei financiare, procesul de extindere a blocului comunitar nu ar trebui neglijat. Vicepremierul ceh, Alexandr Vonda, a recunoscut însă că ambițiosul proiect al Uniunii Europene, care a generat numeroase dispute interne, a trecut în plan secund, toate cancelariile europene concentrându-se asupra măsurilor de combatere a crizei.
Extinderea UE este una dintre prioritățile de pe agenda președinției cehe, iar Vonda a explicat că, în cazul în care procesul este sistat, Bruxelles-ul ar transmite un semnal negativ statelor aspirante. Comisia Euro peană va da publicității, astăzi, un raport detaliat privind beneficiile ultimelor două valuri de extindere, din 2004 și 2007.
Recomandările noastre
