Balaurul bondoc, refăcut cu o acurateţe ce i-a uimit până şi pe specialiştii care l-au descoperit cu cîţiva ani în urmă, poate fi văzut, îndepând de astăzi, la sediul Geoparcului Dinozaurilor din comuna G-ral Berthelot, de lângă Haţeg. Peste câteva săptămâni, din copacii situaţi în jurul clădirii se va "înfrupta" un alt dinozaur: Magyarosaurus Dacus.
Atelier pentru cei mici A doua ediţie a "Zilelor Geoparcului Dinozaurilor" a început astăzi cu prezentarea în premieră a dinozaurului numit "balaurul bondoc", refăcut de celebrul paleo-artist canadian Brian Cooley, ajutat de soţia sa Marry Anne. Cei doi le-au arătat copiilor de la şcolile din zonă şi cum pot fi ei înşişi creatori de dinozauri, în cadrul unui atelier care va funcţiona şi mâine, cu începere de la ora 12.00. Referitor la balaurul bondoc (o rudă extrem de îndepărtată a găinii, după cum spun specialiştii), Brian Cooley a recunoscut că mai are un pic de lucru: "Nu am reuşit să-l acoperim cu pene. Mai e de lucru la asta. În plus, încă nu s-a reuşit o reconstituire ştiinţifică detaliată a capului acestui dinozaur, dar am încercat să păstrăm măcar caracteristicile generale. Mă bucur că sunt implicat în acest demers de redescoperire şi recreere a dinozaurilor care au trăit, aici, în Ţara Haţegului, pentru că vorbim de exemplare unice în lume. În plus îmi place România, îmi place istoria ei, dar îmi plac mai ales oamenii de aici", a declarat Brian Cooley.
Muzeu al dinozaurilor şi dino-stop-uri Paleo-artistul canadian va pleca săptămâna viitoare spre Rotterdam, unde va fi adus cu vaporul, din Canada, un exemplar şi mai mare de dinozaur: Magyarosaurus Dacus (numit aşa pentru că la vremea la care a fost descoperit, Transilvania era încă parte a Imperiului Austro-Ungar). Acesta are şapte metri lungime, trei metri şi jumătate înălţime, este deja pe drum spre Europa, iar după un periplu prin Franţa şi Germania, va face un tur al României urmând ca în a doua jumătate a lunii viitoare să ajungă "acasă" şi să devină piesa de bază a unui viitor muzeu al dinozaurilor amenajat lângă Haţeg, la General Berthelot. Un al treilea exponat care urmează să li se alăture este dinozaurul numit Zalmoxes Robustus. Muzeul va include însă şi "piese" originale, cum ar fi ouă de dinozauri sau fragmente de oase ale animalelor care au trăit aici în perioada Cretacicului. "Ne dorim un muzeu tip seră, în care cel puţin 10 dinozauri reconstituiţi să fie expuşi printre plante. Vrem ca muzeul să fie inaugurat peste trei ani, iar în primul an de funcţionare să atragă între 70.000 şi 100.000 de vizitatori. Va fi un muzeu unic în ţară. Întregul nostru demers vizează în egală măsură cercetarea ştiinţifică, educaţia dar şi componenta turistică", spune directorul Geoparcului Dinozaurilor, dr. Alexandru Andrăşanu de la Universitatea Bucureşti. Acesta adaugă că nu s-a abandonat nici ideea înfiinţării de dino-stop-uri pe cele două drumuri naţionale ce traversează Ţara Haţegului (DN 66 – Simeria – Petroşani – Tg. Jiu şi DN 68 Haţeg – Caransebeş). Conform lui Alexandru Andreşănu, acestea ar urma să ia fiinţă prin parteneriate cu proprietari de restaurante şi să ofere informaţii turiştilor despre toate obiectivele turistice importante din zonă, începând cu Ulpia Traiana Sarmizegetusa, bisericile medievale de piatră, viitorul muzeu al dinozaurilor şi terminând cu ariile naturale deosebite de aici: Masivul Retezat, Munţii Şureanu şi Munţii Poiana Ruscă. Cu milioane de ani în urmă Ţara Haţegului, acum înconjurată de munţi, era o insulă în Marea Thetys. Resursele limitate de hrană de pe insulă au făcut ca dinozaurii de aici să fie mult mai mici decât cei care au trăit în alte părţi ale lumii, motiv pentru care au fost numiţi "dinozauri pitici", deşi unii dintre ei ajung la trei-patru metri înălţime şi 10 - 12 metri lungime. Satul Tuştea din comuna G-ral Berthelot este locul în care s-au descoperit zeci de cuiburi de ouă de dinozauri.
Recomandările noastre
