Cât de bogată e România, de fapt. Avuția națională, dezvăluită într-o lucrare academică

Iulia Moraru
24 octombrie 2023, 10:17

Bani.Sursa foto Dreamstime

Sărăcia poate să fie considerată o parte a conceptului de avuție, situându-se în categoria inferioară a acumulării de bunuri. Din moment ce nu există evidențe precise cu privire la posesiunile și, mai ales, veniturile populației, devine o provocare să obții o înțelegere comprehensivă a avuției unei națiuni.

Lucrarea intitulată „Avuția națională a României” a fost scrisă sub îndrumarea lui Florin Georgescu, cu o echipă de cercetători de la Banca Națională a României și Institutul Național de Statistică.

În România, calculele devin chiar mai complexe din cauza lipsei datelor istorice complete. Dar și a faptului că declarațiile de venituri fiscalizate sunt înregistrate parțial, iar raportările din mediul economic sunt relativ subiective.

Acest context oferă cercetătorilor din domeniul economiei oportunitatea de a explora un domeniu vast și de a se confrunta cu provocări intelectuale semnificative în studiul avuției naționale.

Ultima romanță din Bucureştiul boem. Românii încă plâng în hohote când o ascultă. Video

Decizie pentru toți angajații din România. Guvernul a publicat deja procedura

Avuția Națională a României, un raport academic complex

Evenimentul de lansare a volumului a fost marcat de o discuție captivantă. Aceasta a avut ca participanți o serie semnificativă de foști prim-miniștri ai României din perioada de după 1989.

Această perioadă a jucat un rol cheie în modelarea avuției naționale. Precum și în conturarea subiectelor de o densitate impresionantă, cu implicații practice semnificative pentru conducerea politicilor economice.

Ideile și aprecierile abundente, cu predilecție din mediul academic, au fost încorporate și au câștigat vizibilitate într-un cadru mai amplu după publicarea volumului.

Acest fapt se datorează atât calității remarcabile a lucrării, cât și interesului suscitat de întreaga producție editorială semnată de profesorul Florin Georgescu.

Acest autor se bucură de o autoritate recunoscută în domeniul științei economice, dobândită prin contribuțiile sale semnificative.

Toate sunt întărite de o carieră didactică îndelungată, experiența sa parlamentară, precum și prin implicarea sa în conducerea mai multor ministere și în calitate de prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României.

Pe măsură ce trece timpul de la publicarea volumului la Editura Publica, avem oportunitatea de a dezvolta lectura și de a evidenția alte idei importante ce reies din valoarea excepțională a acestei lucrări.

Prima lucrare ce urmărește acest subiect

Acest volum este prima lucrare de cercetare științifică care analizează conținutul, structura și metodologia de determinare a avuției naționale a României, începând cu anul 1989.

Acest aspect aduce în prim-plan caracterul inovator al acestei lucrări. Cercetarea, pornind de la stadiul de dezvoltare al României, extinde perspectiva de studiu către aspecte noi ale avuției naționale.

Această abordare acoperă nu doar componente tradiționale ale avuției, precum activele fizice și capitalul financiar, ci și două elemente semnificative: capitalul uman și capitalul social.

Conform estimărilor Băncii Mondiale, activele imateriale, care includ idei, cultură și obiceiuri, reprezintă aproximativ o treime din avuția totală a țărilor dezvoltate.

Așadar, lucrarea coordonată de Florin Georgescu nu numai că aduce o contribuție semnificativă la nivel doctrinar, ci furnizează și elemente metodologice pentru cuantificarea acestui capital, care până acum a fost insuficient cercetat și valorizat.

Această contribuție se extinde pe plan național și internațional și are sprijinul Academiei Române. Aceasta din urmă reprezintă un promotor dedicat al culturii și științei.

Capitalul uman contribuie la avuția națională a României

Este esențial să analizăm capitalul uman pentru a orienta deciziile care contribuie la evoluția avuției naționale. Autorii subliniază faptul că, conform estimărilor Băncii Mondiale pentru România în 2018, capitalul uman reprezenta 62% din totalul avuției naționale.

Această predominanță conferă capitalului uman un rol crucial în componența avuției naționale. De altfel, aspectele legate de politica demografică, cum ar fi rata de natalitate și migrația populației active, devin semne ale unui regres îngrijorător.

Lucrarea analizează metodologiile de evaluare a capitalului uman, care se bazează pe indicatori și măsurători monetare, implicând complexe calcul matematice.

Eroziunea avuției naționale este alimentată de o creștere rapidă a datoriilor financiare, deteriorarea activelor companiilor, subcapitalizarea constantă și o concentrare extremă a capitalului. În special în beneficiul marilor corporații cu acționariat străin.

Acest fenomen se manifestă, de asemenea, prin creșterea semnificativă a împrumuturilor cetățenilor. Inclusiv prin finanțarea propriilor afaceri, și duce la creșterea tensiunilor economice.

În acest context, este important să menționăm că avuția națională totală pe locuitor este de 32,7 mii de euro. Fapt ce poziționează România pe locul 24 în Uniunea Europeană, numai înaintea Bulgariei și Greciei.