Șeful Fondului Monetar Internațional (FMI) a avertizat, joi, că șocul inflaționist global cauzat de războiul declanșat de Rusia în Ucraina și pandemia de coronavirus care se află în curs de desfășurare vor conduce la o creștere economică mai mică în anul 2022, dar și în anul 2023. Aceste două evenimente au declanșat „o criză peste criză”, a spus directorul general al FMI, Kristalina Georgieva.

FMI, cu sediul la Washington, își va revizui în scădere previziunile de creștere globală pentru 2022 și 2023, ca urmare a invaziei lui Vladimir Putin care a generat în acest an majorarea prețurilor la alimente, energie și la alte produse de bază în întreaga lume, a declarat directorul general Kristalina Georgieva.

Creșterea economică va fi frânată în 2022 și 2023

„Ne confruntăm cu o criză peste criză”, a spus ea într-un discurs susținut înaintea reuniunii de primăvară a FMI, care va avea loc săptămâna viitoare. Arătând că lumea se confruntă cu un „pericol clar și prezent” din cauza inflației ridicate pentru prima dată în mulți ani, șefa FMI a transmis că reprezentanții instituției vor proiecta „o nouă scădere a creșterii globale atât pentru 2022, cât și pentru 2023”.

FMI își va reduce previziunile pentru 143 de țări din întreaga lume, reprezentând 86% din PIB-ul global, a spus ea.

Invazia Rusiei în Ucraina la sfârșitul lunii februarie a provocat un șoc în întreaga economie mondială, alimentând cele mai mari rate ale inflației din ultimele patru decenii în economiile avansate, pe fondul îngrijorărilor legate de aprovizionarea cu petrol și gaze.

Cele două țări asigură împreună 28% din exporturile mondiale de grâu, în timp ce Rusia și Belarus furnizează 40% din potasă, un îngrășământ crucial. Prețurile la cereale și la porumb au crescut ca urmare a conflictului militar, alimentând îngrijorările cu privire la impactul asupra țărilor mai sărace care depind de importuri.

Previziunile FMI după declanșarea războiului din Ucraina

Georgieva a declarat că războiul a fost un „regres masiv pentru redresarea globală” în urma pandemiei, avertizând totodată că aceasta este departe de a se fi încheiat și continuă să reprezinte un risc major pentru comerțul internațional și prosperitate.

În ianuarie, FMI și-a redus prognoza de creștere economică la 4,4% pentru 2022, deoarece varianta Omicron a cântărit asupra activității din întreaga lume, dar șeful fondului a declarat că aceasta va fi redusă și mai mult în noile previziuni care vor fi publicate în World Economic Outlook de săptămâna viitoare.

„De atunci, perspectivele s-au deteriorat substanțial, în mare parte din cauza războiului și a repercusiunilor sale. Inflația, înăsprirea financiară și blocajele frecvente și de amploare din China - care provoacă noi blocaje în lanțurile de aprovizionare globale - apasă, de asemenea, asupra activității”, a spus șefa FMI.

Săptămâna trecută, autoritățile chineze au închis Shanghaiul ca parte a strategiei „zero covid” cu scopul de a încetini răspândirea virusului. Cu toate acestea, restricțiile repetate au dus la închiderea fabricilor și la întârzieri ale navelor în porturile chinezești, amenințând să afecteze comerțul mondial și să contribuie și mai mult la inflația deja ridicată.

Rusia va înregistra o „contracție severă” din cauza sancțiunilor

Șeful FMI a avertizat că țările care sunt importatoare nete de alimente și combustibil - din Africa, Orientul Mijlociu, Asia și Europa - riscă cele mai mari scăderi ale creșterii economice. Ucraina va suferi „pierderi economice catastrofale” din cauza războiului, în timp ce Rusia va înregistra o „contracție severă” din cauza sancțiunilor, a spus ea. Cu toate acestea, alte națiuni se vor lupta, de asemenea, sub povara prețurilor mai mari ale materiilor prime, a fricțiunilor comerciale și a creșterii costurilor serviciului datoriei.

„Prețurile mai mari la energie și alimente se adaugă la presiunile inflaționiste, comprimând veniturile reale ale gospodăriilor din întreaga lume”, a spus Kristalina Georgieva, citată de The Guardian.

Avertismentul directoarei FMI vine după ce cifrele oficiale au arătat că inflația din Marea Britanie a ajuns la 7% în martie, cel mai ridicat nivel din 1992 încoace, datorită creșterii prețurilor la benzină și motorină. Inflația a ajuns la 8,5% în SUA, cel mai ridicat nivel de la începutul anilor 1980, și la 7,5% în zona euro.

Georgieva a avertizat că ratele ridicate ale inflației la nivel mondial vor rămâne probabil ridicate pentru mai mult timp decât s-a estimat anterior. Deși a îndemnat băncile centrale să "acționeze decisiv" pentru a combate creșterea costului vieții, ea a avertizat că factorii de decizie politică trebuie să mențină cheltuielile critice și să pună bazele unei creșteri durabile.

„Acesta este cel mai complex mediu politic universal din timpul vieții noastre, care pune în fața unor alegeri extrem de dificile”, a spus ea.