„Anticorpii monoclonali reprezintă una dintre soluții pentru a ne proteja pe o perioadă de timp relativ lungă” de coronavirus, însă nu înlocuiesc vaccinarea, a subliniat profesorul Alexandru Rafila, marți, 26 octombrie, într-o dezbatere privind răspunsurile la problema bolii COVID-19. Tratamentul cu anticorpi monoclonali vizează, în primul rând, pacienții vulnerabili și persoanele infectate cu SARS-COV-2.

„(Anticorpii monoclonali - n.r.) reprezintă una dintre soluţiile care pot să protejeze, discutăm despre pacienţii vulnerabili în primul rând. Mulţi dintre ei se vaccinează, dar calitatea răspunsului imun este slabă şi nu beneficiază de vaccin decât în foarte mică măsură şi atunci sigur că anticorpii monoclonali sunt o soluţie pentru a proteja pe o perioadă de timp relativ lungă.

Anticorpii monoclonali nu înlocuiesc vaccinul

Anticorpii monoclonali sunt şi o resursă terapeutică în cazul unor persoane infectate, dar cred că este important să nu creadă lumea că este un panaceu universal care înlocuieşte vaccinul. Una este dacă discutăm despre anticorpii monoclonali ca soluţie pentru anumite categorii de pacienţi sau pentru intervenţii terapeutice punctuale, ca să nu transformăm această problematică a anticorpilor monoclonali ca o alternativă generală la vaccinare pentru că aici este un lucru care trebuie clar precizat de la început”, a explicat profesorul Alexandru Rafila, preşedinte al Societăţii Române de Microbiologie.

Medicul și-a exprimat speranța ca în aproximativ șase-nouă luni, boala COVID-19 să nu mai reprezinte o amenințare, referindu-se la imunitatea de grup, care poate fi obținută prin vaccinare sau prin trecerea prin boală. Acestea două „își vor spune cuvântul”, susține Alexandru Rafila.

Poziția medicului vine în contextul în care România urmează să primească primele 10.000 de doze de anticorpi monoclonali la începutul lunii noiembrie. Germania și Serbia ne vor livra și ele tratamentul în cauză „tocmai pentru că la ei există în acest moment un surplus pe care îl pot aloca către alte state membre care au nevoie”, potrivit secretarului de stat din Ministerul Sănătății Andrei Baciu. Actualul prim-ministru demis Florin Cîțu a anunțat, pe data de 29 septembrie, că România a făcut prima comandă de anticorpi monoclonali.

Când va trece amenințarea COVID-19

„Eu sper (ca boala COVID-19 n.r.) să nu mai fie o ameninţare, chiar dacă există această posibilitate a emergenţei unor noi tulpini care se pot transmite mai uşor sau ar putea să producă infecţii mai grave totuşi nu o să mai discutăm despre o populaţie generală nepregătită total în faţa noului coronavirus, chiar dacă discutăm despre variantele mutante, pentru că imunitatea de grup, care se obţine prin imunizare, prin trecere prin boală şi aşa mai departe, îşi spune cuvântul”, a spus Alexandru Rafila.

Fostul reprezentant al României la OMS a menționat că infectarea cu coronavirus va deveni mai degrabă „endemică”, însă nu se va mai pune problema unei supra-aglomerări la nivelul unităților sanitare din țară. Sănătatea publică nu se va mai afla astfel în pericol. „Dacă vreţi, ar putea să existe o situaţie asemănătoare cu cea produsă de alte virusuri care produc infecţii mai ales în sezonul rece”, a conchis Alexandru Rafila pentru dcnews.