Sosirea în această seară în Grecia a secretarului de stat american, Mike Pompeo, arată marea importanţă pe care domeniul securităţii şi al apărării o are pentru relaţia strategică Grecia-SUA, dar şi poziţia nodală a Greciei ca pilon de stabilitate între Balcanii de Vest şi Mediterana de Est. În această a doua vizită a sa, efectuată în mai puţin de un an, Pompeo nu merge la Atena, ci vizitează Salonicul şi de acolo merge la Chania, în Creta, şi anume la baza de la Souda, unde va avea discuţii cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Comunicatul dat cu privire la vizită de către Departamentul de Stat şi accentul pus pe vizita dlui Pompeo la Souda nu sunt întâmplătoare întrucât SUA doresc aprofundarea relaţiilor în domeniul apărării, o aprofundare permisă de noul Acord revizuit de Cooperare Reciprocă (MDCA) aprobat anul trecut. 

Dincolo de asta, în privinţa achiziţiilor de armament, SUA (prin intermediul Lockheed Martin) au contractat deja modernizarea a 84 F-16 şi au perfectat acordul de furnizare a patru elicoptere MH-60R pentru marina militară greacă, în timp ce există un interes american puternic pentru programul celor patru fregate noi şi modernizarea celor patru fregate tip MEKO. Există o propunere americană pentru construirea a patru noi fregate cu rol multiplu (MMCS), cu modernizarea în paralel a MEKO în Grecia.

 

A doua bază navală

 

Atena, la rândul ei, va solicita sprijin pentru programul aflat în desfăşurare de creare a unei a doua baze navale, astfel încât Comandamentul pentru Mediterana de Est de la Souda să aibă capacităţi reale în următorii ani. Chiar dacă Grecia nu se află pe lista ţărilor care ar putea găzdui unităţi sau elemente ale forţelor armate americane în cazul reducerii prezenţei acestora la baza turcească de la Incirlik, rămâne de actualitate scenariul staţionării unor avioane-cisternă KC-135 la baza aeronautică de la Larissa, care pe baza acordului MDCA poate fi folosită de către SUA.

Un element cu o puternică importanţă simbolică a vizitei lui Pompeo la baza de la Souda împreună cu Kyriakos Mitsotakis este prezenţa unor avioane F-16 ale aviaţiei Emiratelor Arabe Unite care staţionează în Aripa de Luptă 115 timp de o lună, deşi programul iniţial prevedea două săptămâni. Legătura pe care Israelul şi Emiratele Arabe Unite o dezvoltă cu Grecia se bucură de încurajarea, dacă nu chiar se află sub egida SUA, care apreciază că această axă poate contribui la consolidarea stabilităţii în regiune. 

Deloc întâmplător, cu două zile înainte de sosirea lui Pompeo în Grecia, ministrul de externe al Emiratelor Arabe Unite, Abdullah Bin Zayed al Nahyan, s-a întâlnit cu premierul Mitsotakis şi ministrul de externe Dendias, iar la mijlocul săptămânii trecute, contacte cu conducerea politică şi militară a Ministerului Apărării Naţionale al Greciei a avut şi comandantul forţelor armate ale Emiratelor Arabe. Grecia şi Emiratele Arabe Unite discută despre crearea unei relaţii mai strânse la nivel militar, iar la orizontul acestor discuţii se află şi colaborarea cu Arabia Saudită.

Vizita lui Pompeo în Grecia (prima escală a unui turneu care mai cuprinde Croaţia, Italia şi Sfântul Scaun) provoacă disconfort la Ankara, exprimat prin articole apărute în presa turcă, în care se reaminteşte, printre altele, că ministrul american de externe, în plină criză în Mediterana de Est, a mers în vizită şi în Republica Cipru. Zilele trecute, fie prin intermediul Consiliului pentru Securitate Naţională, fie prin reprezentantul preşedinţiei turce Ibrahim Kalin, care a vorbit despre trei niveluri „concomitente” de discuţii, contactele de tatonare, consultările politice şi măsurile de construire a încrederii, au fost ridicate din nou chestiuni precum demilitarizarea insulelor din Marea Egee şi problema minorităţilor, pe care Atena, în mod evident, nu le pune în discuţie. Însă aceste subiecte creează dificultăţi politice pentru un proces care încă nu a început. Prin aceste stratageme însă se pare că Ankara a evitat impunerea de sancţiuni de către Consiliul European. De notat însă că discuţiile de tatonare au fost întrerupte în urmă cu 4,5 ani, iar ultimele două runde de discuţii pentru consolidarea încrederii şi de consultări politice au avut loc la începutul anului (februarie, respectiv ianuarie 2020).

 

Platoul continental şi Zona Economică Exclusivă

 

Din partea Atenei se transmite semnalul permanent că singurul subiect al discuţiilor cu Turcia în contactele de tatonare îl reprezintă delimitarea platoului continental şi a Zonei Economice Exclusive. 

Destul de multe acţiuni de culise se pare că există şi din partea Bruxelles-ului întrucât preşedintele Consiliului European, Charles Michel, se pare că promovează organizarea unei conferinţe multipartite pentru Mediterana de Est, dar se loveşte de reacţiile din partea Ankarei. Potrivit unor informaţii, Charles Michel propune Turciei să i se ofere drept garantare a intereselor turco-ciprioţilor includerea în concluziile Consiliului European a unei prevederi referitoare la crearea unui cont cu scop special (escrow account) în care să fie blocate câştigurile viitoare din hidrocarburi pe bază proporţională pentru ambele comunităţi (greco-cipriotă şi turco-cipriotă) în cazul nesoluţionării dosarului cipriot (privind reunificarea insulei Cipru n.trad.).

De notat că această posibilitate a fost ridicată deja de Cipru, inclusiv în contactele pe care preşedintele Republicii Cipru, Nicos Anastasiades, le-a avut cu liderul turco-ciprioţilor, Mustafa Akinci (preşedintele Republicii Turce a Ciprului de Nord – recunoscută doar de Ankara n.trad.). Până la Consiliul European din 1-2 octombrie, premierul grec se va întâlni la Atena cu trei lideri: cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, premierul Olandei, Mark Rutte şi premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, pentru a discuta despre situaţia din estul Mediteranei.

https://www.kathimerini.gr/politics/561094198/soyda-exoplistika-stin-atzenta-pompeo

Traducerea:Rador