Terenul de sub fabrica de marmură Titan Mar şi-a sporit valoarea de 600 de ori, din 1998 încoace, datorită deciziilor luate de primărie.
Adriean Videanu, primarul general al Capitalei, este fericitul proprietar al unui teren de şase hectare, situat la intersecţia Căii 13 Septembrie cu Trafic Greu, teren care şi-a sporit valoarea de 600 de ori în ultimii nouă ani. Videanu a cumpărat pământul pe care avea Fabrica Titan Mar cu 4,6 dolari/mp în 1998 şi vrea să-l vândă acum cu 1.800 de euro/mp. Ca să ajungă la o asemenea perfomanţă imobiliară, Videanu a fost ajutat (zice el) de americanii cu care s-a asociat în 1997, şi de reglementările urbanistice votate de primărie, care au sporit valoarea terenului din 2000 încoace (zic analiştii imobiliari). Un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) comandat în 2007 de primărie pentru zona Răzoare-Calea 13 Septembrie prevede pentru terenul deţinut de primar înălţimi de P±20 de etaje. PUZ-ul a primit avizul favorabil al Comisiei de Urbanism din Primăria Capitalei. Mai bogat cu 100 de milioane de euro Că avem un primar bogat nu e o noutate. Familia Mioriţa şi Adriean Videanu figurează, de câţiva ani, în topul celor mai bogaţi 300 de români datorită afacerilor cu marmură pe care politicianul le face din 1992. Luna trecută, a făcut înconjurul pieţei imobiliare vestea că Videanu a scos la vânzare terenul de şase hectare pe care are Fabrica Titan Mar, preţul cerut pe această tranzacţie fiind de natură să-l îmbogăţească pe primar cu încă 100 de milioane de euro, pe lângă cele 30-40 de milioane de dolari pe care deja le are. Vânzarea nu s-a produs deocamdată, iar edilul oscilează de atunci în declaraţii de genul „nu e treaba voastră ce fac cu terenul meu“ sau „cât voi fi primar nu voi face nimic cu acel teren“. „O învârteală“ Dacă explozia preţului dat pe metrul pătrat la cumpărare n-ar fi „imputabilă“ primarului, faptul că se gândeşte să joace pe piaţa imobiliară în timp ce e într-o funcţie din care reglementează indicii urbanistici ai oraşului - ăsta e caz de puşcărie în alte ţări. Analistul imobiliar Artur Silvestri consideră că exemplul Videanu e numai un caz din numeroasele petrecute în România după 1990, în care reconfigurarea oraşelor se face după interesele celor aflaţi în rol de decizie. „E o combinaţie, o învârteală cum întâlnim adesea în România, unde cei care au puterea de decizie au şi interese private în acele zone. Planul Urbanistic General (PUG) a fost aprobat în 2000, în mandatul predecesorului domnului Videanu (Băsescu - n.r.) şi îmi amintesc că la vremea respectivă toată lumea era mirată că una dintre axele importante ale Bucureştiului era şoseaua Trafic Greu. De ce? Păi, se vede acum. PUG-ul a fost făcut pe dispoziţii generate de interese imobiliare. În cazul domnului primar, problema nu este cu cât a cumpărat, ci faptul că ulterior restructurarea Bucureştiului s-a făcut în funcţie de interesele primarului. Iar prin acel PUZ în care sunt prevăzute accente de P+20 pe terenul lui i se creşte şi mai mult valoarea“, consideră Silvestri. Caz de puşcărie în Spania Analistul imobiliar spune că pretutindeni în lume chestiunea este legiferată strict. „În aprilie 2006 a izbucnit în Spania un scandal imens, din cauza unei situaţii similare. Se numeşte «Cazul Marbella » - în urma anchetelor făcute de autorităţi, s-a constatat că întreaga echipă de decizie din Primăria Marbella era implicată în afaceri imobiliare în staţiunea turistică cu acelaşi nume de la Marea Mediterană. Acum toţi acei demnitari sunt arestaţi“, povesteşte Silvestri. El consideră că dezastrul urbanistic din Bucureşti se datorează faptului că dezvoltarea oraşului s-a făcut numai pe criterii ce serveau de fapt „interesele imobiliare ale unor benzi, că nu putem spune că e vorba doar de cei aflaţi la putere. În astfel de cazuri, interesele transcend partidele politice“, explică Silvestri. CE ZICE VIDEANU Dumnezeu şi americanii l-au făcut bogat Primarul general nu recunoaşte însă nimic, nici măcar preţul de cumpărare a terenului. După ce iniţial declarase că l-ar fi achiziţionat cu 40 de dolari/mp, pus în faţa actului de vânzare-cumpărare, edilul a nuanţat: „Nu aveţi actul care trebuie. Am spus 40 de dolari ca o medie. Au fost mai multe suprafeţe cumpărate în perioada 1997-1998, Dumnezeu ştie cât a fost în total“.
Chiar dacă nu ştie exact cu cât a cumpărat familia Videanu terenul, Dumnezeu a ştiut totuşi să-i facă parte edilului de un Plan Urbanistic General (PUG) bun. „Dumnezeu mi-a dat şansa ca PUG-ul să mă avantajeze. N-am ştiut, când l-am cumpărat, pentru că eu aveam acolo fabrica din 1994, dar în 1997, când m-am asociat cu Fondul Româno- American pentru Investiţii, ei, americanii, m-au obligat să cumpăr terenul. Pot spune că americanii m-au făcut bogat. Dar eu sunt un om raţional şi nu voi folosi prevederile PUG-ului cât timp sunt primar“, promite Videanu.
„Fac ce vreau cu proprietatea mea“ Chiar dacă firma Titan Mar şi-a introdus de curând în obiectul de activitate şi „imobiliare“, într-o şedinţă AGA la care a fost prezent şi primarul Videanu, edilul susţine că deocamdată nu mai vrea să facă nicio tranzacţie cu terenul, până la încheierea mandatului său. „Terenul nu cere de mâncare. Îl las acolo. Nu mă preocupă problema asta acum. Dacă voiam, îl vindeam ca proiect, după ce făceam un PUZ, şi mă retrăgeam din el pentru că exista un conflict de interese. Dar ca să nu existe niciun fel de suspiciuni nu fac nimic cât timp sunt primar, pentru liniştea voastră“, zice primarul.
Apoi revine: „Dar ce, dacă sunt bucureştean nu am voie să fac nimic în Bucureşti? Nu primarul decide, ci consiliul, comisiile de specialitate. Rolul primarului e foarte mic în astfel de chestiuni. Apoi, fac ce vreau cu proprietatea mea şi nu trebuie să dau socoteală nimănui“. Cât priveşte decizia comisiei de specialitate, care i-a aprobat înălţimi de P+20 pe terenul său, Videanu are altă părere: „PUG-ul îmi prevedea înălţime şi CUT (Coeficient de Utilizare a Terenului - n.r.) nelimitate. Prin acel PUZ mi se limitează la P+20. PUZ-ul Răzoare stabileşte circulaţia şi pasajul subteran din zonă, la care trebuie să-i dăm drumul, că e în licitaţie. Suprafeţele analizate, printre care se află şi terenul meu, au statut de Unitate Teritorială de Referinţă. Ca să fac ceva pe acel teren va trebui să fac un alt PUZ“. Cert este că Videanu îşi va muta fabrica la Chiajna luna aceasta.
PREŢ DE PREŢ
Videanu a bătut palma cu Vulcan SA pentru 4 dolari/mp
Adrian Videanu, pe atunci director general al SC Titan Mar SA, a cumpărat în decembrie 1998 de la fabrica Vulcan Bucureşti 12.396 de mp de teren cu preţul total de 572.812.000 de lei, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la notar. Preţul pe metru pătrat a fost de 46.000 de lei. Conform site-ului BNR, cursul dolarului la 10 decembrie 1998 a fost de 10.474 de lei, ceea ce ne dă un preţ de 4,6 dolari/ mp.
Fabrica Titan Mar ocupa cu chirie acel teren din 1994, conform declaraţiilor primarului, iar preţul zonei nu sărea cu mult de 10 dolari, susţine analistul imobiliar Artur Silvestri. E curios cum a putut Videanu să cumpere restul de teren, până la şase hectare, cu „media“ de 40 de dolari/mp. 
TOP 300
O familie de 40 de milioane de dolari
Familia Videanu a ocupat locul 84 în Top 300 Capital în 2006, cu o avere de 33-35 de milioane de dolari. Videanu spune că ideea afacerilor cu marmură i-a aparţinut nevestei, Mioriţa, care din 2005, de când e el primar, conduce oficial Titan Mar şi e preşedintele Consiliului de Administraţie la Marmosim SA, firme ce deţin 95% din piaţa românească de marmură.
Anul acesta, familia Videanu a căzut pe locul 172 în top, chiar dacă averea i-a crescut până la 40 de milioane de dolari. Dacă la acest capital s-ar adăuga şi valoarea terenului în discuţie, familia Videanu s-ar lupta pe un loc în prima jumătate a clasamentului, depăşindu-l pe Irinel Columbeanu. „De ce 100 şi nu 200 sau 300 de milioane? E o prostie. Nu ştiu încă ce valoare are terenul“, ne-a declarat Videanu.
Familia Videanu mai deţine acţiuni la firmele Equity Invest Bucureşti (24%), Secon din Roşiori de Vede (33%), Ada Promotion Development şi Di-Anne Design (90%), ambele din Bucureşti.
Recomandările noastre
