Autoritățile au declanșat atacul asupra gângăniilor care distrug plantele, ne strică confortul și care ne scot din minți în case, la locurile de muncă, prin parcuri și pe oriunde ne mai prind. Centrul pentru Protecția Plantelor București a precizat că echipele desemnate vor acționa noaptea și că, astfel, populația nu va fi expusă intoxicațiilor.

Anunțul cu pricina sună așa: „Având în vedere că în ultima perioadă s-au înregistrat temperaturi ridicate, dar și instabilitate atmosferică, ploi abundente, factori ce au contribuit la dezvoltarea vegetației spontane și, pe cale de consecință, la apariția insectelor și dăunătorilor, vă informăm că, începând cu data 19.05.2019, orele 24:00, Centrul pentru Protecția Plantelor București va efectua tratamente fitosanitare în vederea combaterii bolilor și a dăunătorilor plantelor din marile parcuri și spații verzi administrate de Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, cât și în parcurile aflate în administrarea Primăriilor Sectoarelor 1-6”. Dezinsecția, dacă o putem numi așa, se va încheia vineri, 23.05.2019. La acțiune vor participa 9 utilaje și 17 operatori.

Chimicale iritante și nocive?

Centrul pentru Protecția Plantelor București a făcut publică și lista substanțelor ce vor fi folosite. Acestea sunt Fury 10 EC, Actara 25 WG, Sisthane Forte, Nissorun 10VP și Teppeki. Toate sunt omologate de U.E și de Autoritatea Națională Fitosanitară. Curioși din fire, am căutat amănunte despre aceste substanțe și, în cel puțin două cazuri, a lui Systane Forte și a acaricidului Nissorun 10 WP, chimicalele fac parte din grupele de toxicitate Xi (iritant) și N (periculos pentru mediu), lucru care ne-a ridicat câteva semne de întrebare. Oare pesticidele acestea pot face rău, și dacă da, ce efecte ar putea avea asupra copiilor, mai ales a celor foarte mici, principalii beneficiari ai spațiilor verzi ale Capitalei? Oare după câtă vreme este sigur pentru micuți să iasă la aer curat?

Substanțele folosite nu sunt periculoase

Ca să ne lămurim asupra acestor întrebări, am luat legătura cu inginerul Tudorel Popa, șef serviciu în cadrul Centrului pentru Protecția Plantelor București. Acesta a declarat pentru EVZ: „Substanțele pe care le utilizăm în acestă campanie nu reprezintă nici un risc pentru populație. Ele sunt, într-adevăr, încadrate în grupele 3 și 4 de toxicitate, dar tocmai pentru că au toxicitatea redusă. În plus, ele sunt diluate foare mult, e vorba despre câteva picături la suta de litri de apă.

Totuși, ca să evităm orice complicație, am hotărât să facem aceste tratamente noaptea, după ora 12, când, în mod normal, parcurile și spațiile sunt libere. Chiar și așa, operatorii noștri folosesc mașini dotate cu sisteme de avertizare foarte vizibile, cum ar fi girofarele, pentru ca oamenii să le remarce de la distanță și să evite zona de pulverizare. Mai mult, ne-am instruit lucrătorii să acționaze cu atenție, să averizeze oamenii sau să oprească pulverizarea până când zona este complet liberă. Dacă acționăm noaptea, dimineața copii pot merge liniștiți în parcuri. Cât despre reacții alergice, acestea pot apărea numai dacă subiecții stau în calea pulverizării, și, chiar și atunci, mai mult de câteva strănuturi sau de o slabă iritație în zona ochilor nu se poate întâmpla”. Asigurările sunt pertinente, dar poate există oameni sau copii care deja au sensibilități la asemenea pesticide și încă nu știu acest lucru. Au existat asemenea cazuri, există o asemenea posibiltate?

 

Medic: În ultimii 10 ani nu s-au semnalat În ultimii 10 ani nu s-au semnalat cazuri de intoxicare cu pesticide în Capitală

Pentru că, în special, copii sunt mai sensibili la diverse uibstanțe, am luat legătura cu Spitalul Clinic de Urgență Grigore Alexandrescu. Doamna doctor Bogdan a avut amabilitatea de a preciza pentru EVZ: „Ținând cont de faptul că procedeul folosit de Primărie, respectiv, pulverizarea cu aparaturi din mașini speciale, se practică de multă vreme, și la noi nu s-au înregistrat cazuri de intoxicație cu aceste pesticide, putem afirma că, teoretic, acțiunea de dezinsecție nu se constituie într-un pericol pentru sănătate, în general, și în cazul copiilor în special. Totuși, în ultima vreme am constatat că, atunci când este caniculă, sau când , în timpul zilei, este foarte cald, părinții au tendința de a lăsă copii la aer curat mai mult noaptea. Din acest punct de vedere, trebuie să avem grijă ca micuții să nu se afle în zona de pulverizare a pesticidelor, ca să nu aibă contact direct cu acestea. Această precauție ar trebui să fie de ajuns. În orice caz, în ultimii zece ani, nu s-au înregistrat cazuri de copii care să fi avut de suferit din cauza insecticidelor utilizate în Capitală”.

 

Ploșnița cerealelor, creatura care a scârbit bucureștenii

Ploșnița cerealelor este dăunătorul care a devenit cunoscut de câțiva ani, de când a invadat casele și blocurile din București, mai ales în zona parcurilor și lacurilor. Este o insectă care nu este periculoasă pentru om, dar care creează un real disconfort, în special din cauza mirosului. De culoare maron sau verde, ploșnița cerealelor este cunoscută popular sub numele de gândac puturos.

Deși este o insectă specifică marilor culturi agricole (grâu), spre finalul sezonului agricol (septembrie - octombrie), din cauza lipsei de hrană, ploșnița migrează spre zonele urbane, devenind un factor de disconfort pentru populație, scrie pestcontrolexpert.ro. Inofensivă, în sensul biologic al termenului, pentru om, provoacă o stare de repulsie prin mirosul puternic pe care îl răspândește atunci când este strivită.

Ploșnița cerealelor are o generație pe an. De obicei, iernează ca insectă adultă, sub frunzarul pădurii, în liziera pomilor din apropierea culturilor, sub ierburi. Mai nou, a ajuns să ierneze și în casele bucureștenilor, prin șifoniere, mobilă sau pe sub parchet. Primăvara, la temperaturi de peste 10 grade Celsius, insectele își fac apariția.

Numărul maxim de insecte pe culturi se înregistrează la jumătatea lunii mai. După o perioada de hrănire și maturatie sexuală are loc reproducerea și depunerea ouălor. Larvele apar la 8-10 zile de la depunerea lor. Până la maturitate, se hrănesc și năpârlesc de 4-5 ori, întreagă lor evoluție durand 30-40 zile, ceea ce corespunde cu ajungerea la maturitate a cerealelor. Adulții din nouă generație apar la sfârșitul lunii iulie, hrănirea lor continuând până în cursul lunii august, când se retrag pentru iernare, de cele mai multe ori, în orașe. (M.B.)