Se scumpește uleiul, deși producția de floarea soarelui a crescut: ”Străinii profită de recolta noastră”
- Sabina Popescu
- 20 august 2021, 06:29
Avalanșa de scumpiri în rândul alimentelor a cuprins și uleiul. Deși România produce cu peste 1 milion de tone mai multă floarea soarelui decât anul trecut, prețul uleiului s-a scumpit cu peste 18%, însă tendințe va continua.
Criză în rândul alimentelor. Produsele de bază înregistrează scumpiri record, în timp ce România umple buzunarele străinilor de bani. Un exemplu în acest sens este și situația în cauză - prețul uleiului este din ce în ce mai scump, a crescut cu peste 18%, în timp ce fermierii au produs aproximativ 3, 3 milioane de tone de floarea soarelui în anul 2021.
Explicația este următoarea: România exportă mai mult de jumătate din recolta de floarea soarelui, însă cumpără ulei foarte scump din afara țării. Aceeași situație s-a remarcat și în cazul cărnii de porc, cea mai consumată în teritoriu. Practic, România umple de bani buzunarele străinilor. Cumpără 85% din carnea de porc pe care o consumă din țările străine, în contextul în care, din luna septembrie, se anunță scumpiri de 25% la carnea de porc. Doar 15% din carnea consumată de români este cumpărată de la producătorii autohtoni.
Paradoxul scumpirilor. Prețul uleiului crește cu peste 18%
Prognozele arată că uleiul se va scumpi în continuare. Chiar dacă prețul a înregistrat o creștere de peste 18%, tendința va continua, în timp ce străinii profită de recolta românească. România nu are unități de procesare - fabrici de ulei și alte derivate -, motiv pentru care fermierii vând marfa ieftin la export, în timp ce cumpărăm ulei scump din străinătate.
Cezar Gheorghe, consultant al Grupului Fermierilor Români, a explicat motivele pentru care uleiul se scumpește. „În România, noi suntem angrenați într-un complex comercial, din care beneficiem și pierdem laolaltă. În primul rând, plecăm din bazinul Mării Negre, unde Ucraina și Rusia sunt două țări cu producții foarte mari de floarea soarelui. Ambele țări au politici protecționiste vis a vis de această materie primă. Rusia are o taxă de jumătate din contravaloarea unei tone de floarea soarelui, dar nu mai puțin de 320 de dolari pe o tonă, plus o taxă de export pentru uleiul brut. Practic, acel ulei rămâne în Rusia.
România nu are nicio măsură de protecție a materiei prime
Ucraina, pe de altă parte, va genera prin producția de semințe de floarea soarelui, un estimat de circa 7 milioane de tone de ulei brut. Nu rambursează TVA-ul la exportul semințelor de floarea soarelui, plus o mică taxă la export. Astfel, materia primă rămâne în țară. Toate companiile mari din lumea asta, multinaționalele, și-au construit acolo facilități de procesare, tocmai în acest scop.
România generează anul acesta circa 34% din tot ce se produce în Uniunea Europeană. Dintr-un total de 9,74 milioane, noi vom genera 3,3 milioane de tone, însă aici intervin problemele, pentru că noi fiind în UE, fiind supuși legii liberei circulații a mărfurilor și a serviciilor, nu avem nicio măsură de protecție pentru a ne proteja materia primă”, a declarat Cezar Gheorghe la Antena3.
Urmează o criză a alimentelor. Și pâinea se scumpește
Printre alimentele de bază care se scumpesc se numără și pâinea. Pagubele provocate culturilor de grâu în doi din cei mai mari exportatori mondiali precum şi îngrijorările legate de calitatea recoltei de grâu în al treilea mare exportator au dus cotaţiile la grâu la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, cea ce a creat noi temeri cu privire la inflaţia preţurilor la alimente pentru milioane de persoane vulnerabile.
„Consumatorii vor vedea preţuri mai mari, nu este nicio îndoială. Preţul pe care îl plătim pentru grâu pe măsură ce cotaţiile cresc, indiferent de care este preţul când vine brutarul, are efect imediat asupra preţului fâinii”, a declarat vicepreşedintele firmei King Milling Co, James Doyle.
„Piaţa se îndreaptă acum spre un deficit global. Aceasta intensifică îngrijorările cu privire la inflaţia alimentelor. Grâul este un produs alimentar esenţial”, declară Carlos Mera, directorul de cercetare de la Rabobank.