Ministrul transporturilor lasă pe umerii noului cabinet să decidă constructorul tronsonului Comarnic-Braşov.
Comparat adesea cu afacerea Bechtel, primul proiect de construcţie de autostrăzi prin parteneriat public-privat, tronsonul Comarnic-Braşov, va avea contractul parafat cel mai devreme anul viitor. Şeful de la Transporturi, Ludovic Orban, se întâlneşte astăzi cu cele patru consorţii care au trecut de preselecţie pentru a stabili termenul de depunere a ofertelor finale. Iniţial, cele patru consorţii precalificate trebuiau să-şi prezinte ofertele finale pe 17 noiembrie, însă firma Strabag a contestat acest termen.
„Evaluarea ofertelor pentru desemnarea câştigătorului durează aproximativ o lună, după care mai există un termen de zece zile pentru eventuale contestaţii“, a precizat Orban. Surse neoficiale din piaţă dau deja câştigător consorţiul format din grecii de la Aktor şi francezii de la Vinci. Valoarea contractului de construcţie, inclusiv costurile asociate întreţinerii şi operării pe o perioadă de 25 ani, a tronsonului de autostradă Comarnic - Braşov, în lungime de circa 58 km, a fost evaluată la peste 3,3 miliarde de euro, inclusiv TVA.
La începutul lunii octombrie, directorul general al CNADNR, Dorin Debucean, declara că, nesemnând anul acesta contractul pentru acest proiect, punem în pericol ceilalţi 1.000 de kilometri de autostradă care ar trebui construiţi prin parteneriat public-privat. Spaniolii şi italienii au luat tronsonul Arad-Timişoara Transporturile au lăsat pe ultima sută de metri şi semnarea contractului pentru tronsonul Arad-Timişoara, proiect în valoare de 270 de milioane de euro. În urma licitaţiei, câştigător a fost declarat consorţiul format din italienii de la Astaldi şi spaniolii de la FCC. Acest tronson de autostradă este finanţat printr-un acord de împrumut de la BEI, care expiră pe 30 noiembrie, existând riscul pierderii finanţării dacă acordul nu va fi prelungit.
INAUGURARE La poligonul Făurei, trenurile ar putea circula cu 200 km/h La o aruncătură de băţ de locul de baştină al stelistului Bănel Nicoliţă, la Făurei, trenurile ar putea circula cu viteze care rămân pentru orice călător român un vis: 200 de kilometri pe oră. E drept că porţiunea de cale ferată care permite această viteză are ceva mai puţin de 15 kilometri şi face parte din inelul feroviar al Centrului de testare a materialului rulant inaugurat ieri, pe final de mandat, de Ludovic Orban, ministrul transporturilor. Investiţia de la Făurei se ridică la circa 10 milioane de euro, mare parte dintre aceşti bani, respectiv 7,5 milioane de euro, provin din fonduri PHARE. Restul banilor au fost asiguraţi de la bugetul de stat şi prin fonduri proprii ale Autorităţii Feroviare Române (AFER).
Construit în 1971 şi modernizat cu bani europeni, la Făurei este cel mai mare centru de testare a materialului rulant din Europa de Est, putând atrage pe viitor marii producători de locomotive şi vagoane din Europa, prin practicarea unor tarife sensibil mai mici faţă de concurenţii săi europeni din Germania şi Slovacia. Poligonul are o lungime totală a liniilor de 20,2 kilometri, fiind împărţit în două inele feroviare. Primul dintre acestea are o lungime de 13,7 kilometri şi o viteză maximă de testări de 200 km/h, iar cel de-al doilea inel are 2,2 kilometri, fiind construit pentru o viteză maximă de testare de 60 km/h. Potrivit lui Constantin Zaharia, directorul general al AFER, patru companii străine s-au arătat deja interesate să-şi testeze şi să-şi omologheze vagoanele şi locomotivele în România.
Recomandările noastre
