Uniunea Europeană, Rusia şi Norvegia lucrează la un spărgător de gheaţă care ar permite, în premieră, efectuarea de cercetare polară în toate lunile anului, chiar şi în cele mai vitrege condiţii meteo. Întrebări despre resurse naturale, încălzirea global, trecutul şi viitorul omenirii şi-ar putea afla răspunsul în urma expediţiilor la bordul vasului Aurora Borealis.
Directorul Institutului de Cercetări Polare, Teodor Negoiţă, explică importanţa proiectului şi contribuţiile româneşti la realizarea acestui vas. Primul român care a ajuns la Polul Nord spune că Aurora Borealis va avea în primul rând un scop ştiinţific, dar admite că interesele economice sunt imense.
"Cercetării polară europeană are nevoie de un proiect măreţ, care să îi ridice nivelul, iar Aurora Borealis este un astfel de demers. Cu ajutorul acestui vas, putem identifica exact influenţele schimbării climatice asupra polilor. Dar cred că vasul va avea şi un rol important în identificarea de resurse", este de părere Dr. Negoiţă.
DE CE ESTE IMPORTANT
Povestea vieţii pe Terra şi resurse pentru astăzi
În prezent, un vas de cercetări polare poate explora unele regiuni arctice şi antarctice numai în sezonul călduros. Ori, pentru o analiză corectă a fenomenului încălzirii globale, de exemplu, ar fi necesare şi informaţii din toiul nopţii polare.
Aurora Borealis, vas a cărui construcţie va începe în 2012, va fi capabil să spargă chiar şi straturi de gheaţă cu grosimi de 2,5-3 metri. În plus, vasul are capacitatea de a lua probe de pe fundul oceanului, chiar şi în porţiunile foarte adânci. Cele două vehicule subacvatice cu care va fi echipat se pot deplasa până la 5.000 de metri adâncime, iar vasul va putea fora în gheaţă sau rocă circa 1000 de metri.
Forarea de adâncime în gheaţă va furniza date importante despre evoluţia Pământului. "Dacă forăm în calota antarctică, putem obţine eşantioane de gheaţă care să ne ofere informaţii excelente despre viaţa de acum 100.000 de ani. În plus, o analiză pe straturi ne-ar permite să comparăm poluanţii din alte vremuri cu cei de acum", spune Teodor Negoiţă.
În căutarea microorganismelor
Dar Aurora Borealis va juca şi un rol economic foarte important. Pe lângă detaliul că va fi un cercetător neobosit de resurse în oceanele lumii, vasul ar influenţa şi viitorul industriei farmaceutice. "Pe baza microorganismelor din zonele extreme s-au făcut descoperiri cu aplicaţii în medicină şi farmaceutică, cu venituri de miliarde de dolari", explică Dr. Negoiţă.
Vasul îşi poate face loc prin zone unde gheaţa este foarte groasă
Exploratorul, fondator al staţiei româneşti "Law Racoviţă", din Antarctica, spune că echipele de cercetători vor putea face izolări de microorganisme, pentru a descoperi enzime de interes comercial. Negoiţă spune că enzimele obţinute de la microorganisme adaptate la frig joacă deja un rol important în industria alimentară. Un exemplu este enzima folosită la hidroliza lactozei, obţinută de la un microorganism izolat în Antarctica. Cu ajutorul acesteia, la 10 grade Celsius, s-a obţinut o mai uşoară descompunere a lactozei. Alte aplicaţii ale acestor enzime sunt în fabricarea de antibiotice şi antivirale.
Revenind la ştiinţă, unul dintre proiectele de pe vas propune studierea mecanismelor prin care microbii s-au adaptat zonelor extreme şi compararea lor cu probe de pe alte planete din sistemul solar, îndeosebi de pe Marte. Astfel, ar putea fi obţinute rezultate senzaţionale în astrobiologie, ştiinţă care studiază originea, evoluţia, distribuţia şi viitorul vieţii în Univers. Una dintre teoriile emise de specialiştii în astrobiologie este că acizii nucleici nu ar fi singurele biomolecule care stau la baza formelor organice de viaţă din Univers.
PARTICIPARE
România, parteneră la proiect
Aurora Borealis este un proiect coordonat de Fundaţia Europeană pentru Ştiinţă, la care participă 14 instituţii din zece ţări europene. Printre ele, se regăseşte şi Fundaţia Antarctică Română. Cele mai multe dintre participante sunt state membre UE (Germania, Italia, Franţa, Finlanda, Olanda, Belgia, Bulgaria şi România), dar sunt şi ţări nordice non-UE, dar cu interese în regiunile polare (Rusia şi Norvegia).
Cabina de cercetare ajunge în apă printr-un decupaj al fundului navei. Cele două decupaje sunt situate în dreptul castelului central al navei, unul orientat spre prova (faţă) şi celălalt spre pupa (spate).
Înainte de a se putea bucura de participarea la cercetare, ţara noastră contribuie cu un computer-tomograf cu raze X, dedicat investigaţiilor oceanice în amănunt. Aparatul este dezvoltat de Facultatea de Fizică, de o echipă coordonată de Prof. Dr. Octavian Duliu. În plus, este posibil ca Politehnica Bucureşti să participe la modelarea imensului vas, după ce un astfel de proiect a fost propus de Prof. Dr. Mircea Dimitrie Cazacu.
Dr. Teodor Negoiţă crede însă că ţara noastră nu arată interes faţă de cercetarea polară. "O să lucrăm pe vas numai dacă iniţiem un program naţional polar, iar acesta are nevoie de fonduri. Ori, acestea nu se alocă. E drept, suntem în criză, dar aceste cercetări cer câteva zeci de mii de euro şi pot obţine rezultate de sute de mii. E suficient să găsim o enzimă de genul celor care vorbeam mai devreme. Unde mai pui întărirea imaginii politice şi obţinirea unei anumite poziţii ştiinţifice pentru România. Ca ţară, te afirmi şi prin fotbal, dar ai numeroase alte moduri mai bune de a te identifica".
ÎN CIFRE
Aurora Borealis - carte tehnică
Lungime: 200 de metri
Putere de propulsie: 81 Megawaţi (electrică şi diesel)
Masă totală: 65.000 tone
Timp de viaţă: 35-40 de ani
Cost de producţie: 650 de milioane de euro (estimare din 2007)
Număr de cabine la bord: 100 (80 simple, 20 duble)
Număr maxim de oameni la bord (cercetători şi personal): 120
Hangar şi pistă de aterizare pentru 3 elicoptere
Vehicule subacvatice autonome (realizează studii ale gheţii): 2
Cabine de cercetare subacvatică, conectate la vas: 2
Capacitate de scufundare: 5.000 de metri
Capacitate de foraj: 1.000 de metri
Grosimea maximă a stratului de gheaţă prin care vasul poate înainta: 2,5 metri
Site oficial şi sursă foto: eri-aurora-borealis.eu
Recomandările noastre
