Primarul oraşului Brăila, Aurel Gabriel Simionescu, se alătură campaniei "Oraşul de vis" pentru a-şi susţine municipiul. Este cel de-al patrulea edil care se alătură locuitorilor în ideea de a promova oraşul său şi de a-i acorda o şansă în plus în faţa competiţiei.

Aşa cum am obişnuit deja cititorii, evz.ro prezintă, în fiecare joi, interviuri cu primarii oraşelor participante în campanie: Arad, Bacău, Braşov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Timişoara şi Bucureşti. Vom descoperi oraşele şi din perspectiva autorităţilor locale. Dacă este sau nu o descriere reală, vom afla din reacţiile cititorilor.

evz.ro: Care sunt principalele probleme socio-economice în Brăila? Aurel Gabriel Simionescu: Criza economică mondială nu ne-a ocolit. Avem destul de mulţi şomeri, însă proiectele scrise pe fonduri europene şi câştigate ne dau încredere că din 2010 lucrurile se vor schimba. Dacă ar fi să enumăr câteva probleme aş începe cu locurile de muncă şi mai ales cu lipsa celor bine plătite, pentru a atrage forţă de muncă cu înaltă calificare şi pentru a-i face pe tineri să rămână în Brăila.

Urmează problema infrastructurii mari: legăturile noastre cu marile coridoare europene. Ne dorim racordarea la Autostrada Bucureşti–Constanţa, un aeroport şi podul peste Dunăre, un deziderat vechi care a devenit o necesitate. O dezvoltare a turismului, în mod deosebit pe Dunăre. Să nu uităm că despre Insula Mică a Brăilei se spune că este a doua Deltă. Lacurile de la Movila Miresii, Câineni Băi şi Lacu Sărat sunt adevărate binefaceri pentru sănătate, iar cele de la Zăton şi Blasova sunt bune pentru pescuit. Unde au fost investiţi banii de la buget? Principalele direcţii sunt proiectele legate de infrastructură: reabilitarea şi modernizarea artere importante. Peste doi–trei ani Bulevardul Dorobanţilor, Calea Călăraşilor, Calea Galaţi cu celebrul pod de la Brăiliţa, strada Grivitei vor fi de nerecunoscut.

Investiţiile sunt de peste 50 milioane de euro. Anul trecut am finalizat lucrările din Grădina Publică, iar acum vrem să modernizăm Parcul Monument, Pasajul Pietonal din Piaţa Independenţei, precum şi Esplanada, locuri de destindere pentru brăileni şi de atracţie turistică. Vrem să modernizăm Teatrul „Maria Filotti” şi continuăm să acordăm atenţie deosebită şcolilor. Sunt unităţi de învăţământ care vor deveni campusuri şcolare (Liceele „DP Perpessicius” şi „Gh K Constantinescu”).

Altele se vor moderniza prin programele guvernamentale (Şcoala „Sandu Aldea”), iar grădiniţele nr. 40 şi nr.50 vor fi modernizate. Sunt în plan lucrări de canalizare şi de alimentare cu apă în tot municipiul, iar investiţia ajunge la 35 de milioane de euro. Este un program provocator, dar cred în el şi în faptul că răspunzând acestor provocări răspundem cerinţelor cetăţenilor. Care este situaţia investiţiilor străine şi româneşti în oraş? Cel mai mare aport a fost realizat de Şantierul Naval STX Ro Offshore Brăila (fostul Aker), iar producătorul de utilaje industriale Promex Brăila a investit, în 2008, 1,7 milioane de lei într-o instalaţie pentru reducerea poluării. Au fost modernizări la întreprinderile de confecţii, iar Brăila rămâne lider naţional în fabricarea de cămăşi. În afară de Braiconf, celelalte unităţi care produc cămăşi sunt cu capital majoritar sau integral străin. În 2008, investiţiile realizate au însumat 288,8 mil.lei. Cum aţi caracteriza locuitorul Brăilei? Este un om deosebit. Aflată la graniţa dintre Moldova, Muntenia şi Dobrogea, aici trăiesc în bună înţelegere români, lipoveni, romi, greci, turci etc. Sunt oameni care iubesc oraşul şi care au reuşit să treacă peste momentele foarte grele din anii 1997–1998, când şomajul ajunsese, în cifre reale, la peste 30%. Iubesc cultura, dovadă şi participarea la activităţile de acest gen. Sunt primitori şi au deschis de fiecare dată porţile celor care au venit pe aceste meleaguri. La fel ca Dunărea lângă care trăiesc, sunt uneori învolburaţi când nu le convine ceva. Dar asta se întâmplă rar şi lucrurile revin în matca lor, pentru că ştiu că sunt singurii care pot schimba oraşul. Care este situatia locurilor de parcare? La acest capitol am avut foarte mult de lucru şi încă mai avem, deoarece parcul auto al municipiului s-a mărit considerabil, iar spaţiile amenajate erau practic inexistente. Nu spun că acum avem parcări suficiente, însă, dacă faceţi un tur al oraşului, o să constataţi că în toate cartierele există acum locuri special amenajate pentru parcările de rezidenţă. În ultimii doi ani am reuşit să realizăm aproximativ 2.000 de locuri de parcare. Problema cea mai mare care rămâne în zonele marilor magazine, a instituţiilor publice şi a celor bancare. Zonele de trafic sunt cele mai dificile de extins. Brăila este un oraş care a păstrat mare parte din centrul său istoric, iar străzile sunt cele care sunt. Ne gândim în continuare la proiecte de parcări sub/supraterane, dar solul nu ne ajută, iar costurile sunt foarte mari.   Care este situaţia alimentării cu apă caldă a oraşului?În perioada 2004-2005 s-au înregistrat cele mai multe solicitări pentru debranşare de la sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă şi încălzire. Un sfert din populaţia Brăilei a rămas însă la sistemul centralizat. Începând cu anul 2010 vrem să demarăm lucrări de investiţii în zona societăţii ce produce agentul termic –CET SA– pentru a crea o nouă sursă eficientă de alimetare a populaţiei. Această sursă trebuie să fie flexibilă şi adaptabilă condiţiilor, inclusiv climatice, să fie alimentată cu diverse variante de combustibil. Vrem să încurajăm realizarea unor surse alternative, municipalitatea având deja un proiect pentru o sursă de energie solară la un cămin de bătrâni, iar Consiliul Judeţean are proiecte pentru spitalele din Brăila.  Din suprafaţa totală a străzilor, ce procent este asfaltat? Câte gospodării sunt racordate la reţeaua de canalizare, gaze şi electricitate ? Procentul populaţiei brăilene racordate de sistemul de canalizare este de 80% (în noiembrie 2009, nr.), iar în doi ani va fi gata şi execuţia staţiei de epurare a apelor uzate din oraş, investiţie de 50 milioane de euro. Beneficiarii direcţi vor fi locuitorii din Brăila şi localităţile limitrofe.

Sistemul de alimentare cu gaze s-a extins, mai ales în cartierele noi, în Brăiliţa 1 şi Brăiliţa 2, Lacul Dulce, dar şi în Chercea şi Radu Negru. Practic toate gospodăriile sunt racordate la reţeaua de electricitate. Reabilitarea şi asfaltarea străzilor s-a realizat în proporţie de 80%, iar în perioada 2010-2012 vor fi alocate sumele necesare pentru continuarea lucrărilor. Care sunt pericolele care pot ameninţa siguranţa locuitorilor? Cutremurele din zona Vrancea pot afecta sensibil Brăila. Au fost verificate şi expertizate tehnic 54 clădiri care prezintă risc seismic. Proprietarii au fost înştiinţaţi să le consolideze, însă, până în prezent, măsurile nu sunt semnificative. Costuri sunt mari, iar legislaţia şi procedura biroctratică greoaie. Un pericol neprevăzut poate veni din centrul istoric al oraşului, unde sunt hrube, despre a căror stare nu avem foarte multe date, ele fiind depistate şi “plombate” în anii 1950-1952. Sporul natural la nivelul oraşului a fost, în 2008, de minus 743, conform INS. Care sunt cauzele care au condus la scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii?Este o situaţie general valabilă în România, dar şi în Uniunea Europeană. Specific pentru noi este că tinerii au plecat din ţară odată cu intrarea în UE şi avem multe înregistrări de naşteri ale unor copii din părinţi brăileni în Spania, Italia, Franţa, Irlanda sau Germania. Se constată şi fenomenul de îmbătrânire cu efectele respective. Ceea ce am încercat să facem a fost să construim locuinţe ANL pentru tineri, să dăm loturi de teren în folosinţă pentru a-şi ridica locuinţe şi am acordat facilităţi investitorilor pentru a crea locuri de muncă noi. Lucruri care să încurajeze întemeierea unei familii. Încercăm acum să înfiinţăm o Universitate de stat şi să aducem cât mai multe proiecte, cu orice fel de finanţare, care să creeze locuri de muncă. Sperăm ca astfel tinerii să rămână în Brăila.  Precizati trei elemente definitorii ale orasului.Dunărea a fost şi rămâne un element definitoriu al Brăilei. De ea şi de Bărăgan, de Portul Brăilei şi de carele pline cu cereale se leagă mare parte a istoriei şi a prezentului. Acestea rămân coordonate şi pentru viitor.

Oraşul are o bogăţie arhitecturală deosebită. Păstrându-şi cea mai mare parte a clădirilor de la sfârşitul sec. XIX– începutul sec. XX, cu o tramă stradală unică ce pleacă şi se opreşte la Dunăre, Brăila rămâne un spaţiu care, reabilitat, poate fi oricând o imagine a României acelor ani şi o atracţie turistică deosebită.   

Brăilenii care au clădit şi clădesc, în vremuri mai mult sau mai puţin prielnice, ştiu să se bucure de oraşul lor şi de ceea ce se întâmplă aici.  Cum ar putea fi convinsă o persoana să se mute în Brăila?Brăila înseamnă istorie şi tradiţie de peste 640 de ani. Poziţionarea la Dunăre a atras oameni din toată lumea. Atunci când ne gândim să ne mutăm undeva trebuie să vedem în perspectivă, ce se va întâmpla peste 5, 10, 15 ani în acele locuri. Ori, indiferent ce se va întâmpla în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, Brăila rămâne un oraş în care industria alimentară, cu materia primă în imediata apropiere.

Avem deja tradiţie în industria uşoară şi rămâne un oraş cu potenţial de dezvoltare. Vom continua călătoriile pe ape şi vom construi drumuri, autostrăzi, locuinţe, aşa că Braiconf, Şantierul Naval şi Promex ar trebui să aibă o bună perspectivă. Dorim o Universitate de Stat, în domenii pe care le considerăm prioritare: mediul, agricultură, piscicultură, zootehnie, industrie alimentară, care să dea oraşului specialiştii necesari.

Brăila a fost şi rămâne un oraş cultural, cu largi perspective în acest domeniu. Toate acestea şi multe altele ce ţin de frumuseţea oraşului, de oamenii săi, de Dunăre, ar trebui să-i convingă pe cei ce trec prin Brăila să rămână măcar câteva clipe, şi de ce nu, să se mute aici. De ce ar trebui acordat Brăilei statutul de “Oraş de vis”? Visul fiecăruia dintre noi este diferit. Dacă vom reuşi să adunăm visele noastre frumoase legate de Brăila, vom avea un oraş de vis. Un oraş de unde a plecat Hariclea Darclee şi Camelia Potec, Fănuş Neagu şi Diana Mocanu, Panait Istrati şi Ana Aslan, Mina Minovici şi Mihail Sebastian, Maria Filotti, Ionel Voineag şi mulţi alţii poate fi oraşul visurilor noastre. Dunărea va curge mereu pe la Brăila şi va scălda mereu Insula Mare şi Bărăganul. Se spune că cine a băut apă din Dunăre la Brăila nu mai pleacă de aici. Asta pentru că pot găsi, mai ales la Brăila, omul şi oamenii din visele noastre, de care ne legăm sufleteşte pentru toată viaţa.