Medicii spun că încă nu e vorba despre un fenomen, dar situaţia s-ar putea înrăutăţi la sfârşitul anului. Împovăraţi de datorii, incapabili să-şi achite creditele la bancă, să-şi finanţeze afacerile sau să acopere cheltuielile pentru o intervenţie chirurgicală, tot mai mulţi români aleg să-şi pună capăt zilelor.

Chiar dacă statisticile oficiale nu sunt finalizate, specialiştii confirmă că recesiunea nu a adus numai disponibilizări, ci implicit, mai multe tentative, eşuate sau, din nefericire, reuşite, de suicid. Specialiştii i-au plasat pe şomeri pe primul loc într-un „top” al celor mai „expuse” categorii sociale, urmaţi de emigranţi, de persoane cu handicap şi de victime ale abuzurilor fizice sau psihice.

„Este posibil să ne confruntăm cu mai multe cazuri, din cauza crizei, mai ales că vara se înregistrează cele mai multe evenimente de acest fel. Vârful îl vom atinge, probabil, către sfârşitul anului”, consideră Gheorghe Alexandrescu, specialist în medicină legală în cadrul INML.

Numărul celor care se sinucid este în uşoară creştere de la un an la altul, după cum arată şi statisticile publicate de Institutul Naţional de Medicină Legală (INML).

În ultima raportare oficială, pe anul 2008, au fost înregistrate 2.802 sinucideri, care reprezintă o creştere moderată faţă de cifra din 2007, de 2.705 sinucideri.

Cele mai multe au loc în lunile de vară. România ţine, de fapt, pasul cu Uniunea Europeană, la acest capitol. Potrivit statisticilor, în medie, în fiecare an, aproximativ 60.000 de cetăţeni ai statelor membre aleg să-şi pună capăt zilelor, preponderent din cauza depresiilor. Specialiştii i-au plasat pe şomeri pe primul loc într-un „top” al celor mai „expuse” categorii sociale, urmaţi de emigranţi, de persoane cu handicap şi de victime ale abuzurilor fizice sau psihice.

De la începtul acestui an, în rândul şomerilor, numărul depresiilor şi cel al sinuciderilor este în creştere. Potrivit presei italiene, doar în Veneţia, în ultimele 3 luni, 5 oameni şi-au pus capăt zilelor pe motiv că au rămas fără job. Un caz recent este cel al unui muncitor român care a decis să-şi ia viaţa din cauza datoriilor. Bărbatul nu-şi primise salariul de câteva luni de oa rece compania la care lucra a fost închisă temporar, aşa cum titra cotidianul „Corriere del Veneto”.

Soluţia: centrele de criză

În contextul creşterii alarmante a numărului „sinucigaşilor de criză” ajunşi în stare gravă la Unitatea de Primire Urgenţe (UPU) a Spitalului „Sfântul Ioan” din Iaşi, medicii moldoveni propun înfiinţarea unor centre de criză destinate suicidarilor. „Remarcăm creşterea numărului de tentative suicidare legate de pierderea locurilor de muncă. Aproape nu mai există zi în care să nu avem cel puţin un pacient ajuns la UPU din această cauză.
 
Fără existenţa unui suport psihologic adecvat, fără centre de criză, estimăm că numărul acestor cazuri poate exploda.
Rata suicidului va creşte, printre factorii incriminaţi fiind lipsa perspectivei, nesiguranţa zilei de mâine şi condiţiile de trai”, a subliniat Tudor Ciuhodaru, coordonatorul UPU din cadrul Spitalului „Sf. Ioan”.

La această unitate există un program în derulare, „Cârţiţa”, în cadrul căruia patru psihologi fac voluntariat şi completează tratamentul medico-chirurgical cu asistenţa psihologică. De la începutul anului, la UPU Spitalului „Sf. Ioan” au primit îngrijiri peste 400 de ieşeni, chiar „recidivişti”, în urma unor tentative suicidare.

„Până acum, la noi au ajuns cam 3 cazuri de tentative suicidare pe zi. Vrem să deschidem un centru de criză în cadrul spitalului. Este evident că ne costă mai mult să-i tratăm medico-chirurgical pe aceşti oameni disperaţi, decât să le asigurăm asistenţa psihologică într-un astfel de centru”, a spus Ciuhodaru.

În cursul anului 2008, medicii de la UPU aveau unu-două cazuri de tentative de suicid cam la două săptămâni, însă, spre sfârşitul anului, au ajuns să trateze unu-două cazuri pe zi.

Şi cazuistica suicidarilor s-a schimbat foarte mult în acest an faţă de anul trecut, când motivele principale erau suferinţa după o deziluzie în dragoste, insuccesul la examene, eşecul copiilor de a reface scenarii din filme, depresia în urma separării de părinţi, supraîncărcarea, boala incurabilă, singurătatea la bătrâneţe, depresia din cauza unor probleme psihice sau violul.

Record sumbru, de Paşte

De la începutul anului 2009, în faţa psihologilor de la „Sfântul Ioan” au ajuns cazuri care mai de care mai disperate, legate predominant de pierderea locului de muncă, scăderea drastică a veniturilor familiei sau lipsa lor totală, dificultăţi în plata datoriilor la bănci.

Printre numeroasele cazuri din ultimele luni se numără două femei, ambele de 32 de ani, din Iaşi şi Roşcani, care au ajuns la UPU în stare gravă, la sfârşitul lunii trecute, după ce au vrut să-şi ia viaţa, ingurgitând medicamente sau insecticid, pentru că au rămas fără loc de muncă.
 
Un record sumbru a fost atins în ziua de Paşte, când în spital au ajuns 13 pacienţi cu tentative suicidare, la câteva ore distanţă unul de altul. Una dintre femei, în vârstă de 41 ani, înghiţise mai mulţi pumni de pastile pentru că soţul ei risipise puţinii bani pe care-i mai aveau pe alcool, lăsând-o, cu copiii, fără butelie şi mâncare. Cea mai bătrână pacientă ajunsă la UPU avea 95 de ani şi se supărase pe viaţă după ce rudele i-au cerut insistent bani. (Au contribuit Mihaela Năftănăilă, Raluca Dan)


MEDIC. Tudor Ciuhodaru, şeful UPU Iaşi, se ocupă zilnic de tratarea suicidarilor
Foto: Maria Craus

TEMPERAMENT

Ungurii se sinucid oricând şi fără motiv

Etnicii maghiari nu se sinucid neapărat din cauza crizei. „Fără nicio îndoială, incidenţa la maghiari este mai mare, este evidentă”, confirmă şeful Laboratorului de Medicină Legală Mureş, Hecser Laszlo. Potrivit medicului maghiar, conaţionalii săi nu ţin cont nici măcar de sezonalitatea acestui fenomen, conform unui studiu publicat recent, într-o revistă din Japonia.

„Iarna este cea mai mică incidenţă, începe să crească primăvara, atinge apogeul vara, după care iarăşi fenomenul este în regres. În mod sigur, cauzele se leagă de temperaturi. Dar, într- adevăr, la maghiari asta nu prea contează. Faţă de români, numărul maghiarilor care se sinucid este dublu”, a declarat Hecser Laszlo. Acesta a mai precizat că majoritatea suicidarilor fac aceste tentative cu discernământ, iar „sinuciderea este concluzia pe care ei o trag din viaţă”. (Cora Muntean)

ISTORIA SE REPETĂ

Altă criză, aceleaşi titluri: ziarele din 1929-1930

Sinuciderile din cauza lipsei banilor nu au fost „inventate” de români odată cu criza actuală. În timpul „marii recesiuni” din ’29-’33, cronica sinuciderilor era la ordinea zilei.

Pe 3 februarie 1930, „Universul” scria: „Marele comerciant angrosist din Capitală, Jean Eschenasy, s-a sinucis. În strada Gabroveni 4, el avea un mare magazin de manufactură. În ultimul timp, ajunsese într-o mare jenă financiară, din care cauză se neurastenizase. Ieri-dimineaţă a plecat foarte abătut de acasă şi a spus fiului său că nu va veni la masă. La prăvălie a stat până la ora 1, când a plecat odată cu întreg personalul.
 
Eschenasy avea însă o altă cheie şi după câtva timp s-a înapoiat în prăvălie şi s-a spânzurat. În buzunarul hainei sinucigaşului s-a găsit o scrisoare cu următorul conţinut: «Mă simt incapabil să mai rezist. Văd ruina mea şi a familiei mele. Cer iertare familiei, băncei creditoare şi celorlalţi creditori ai mei»”.

Năsturel şi-a tras două gloanţe în tâmplă

2 martie 1930: „Ieri, s-a sinucis pe o alee din faţa Ştrandului de la şosea inginerul Dumitru Năsturel, de 46 de ani, trăgându-şi două gloanţe de revolver în tâmpla dreaptă. Asupra cadavrului s-au găsit două scrisori, una adresată fratelui şi sorei sale, iar a doua soţiei sale. Dela frate şi soră îşi ia rămas bun, arătând ca motiv al sinuciderii jena financiară”.

La numai două zile diferenţă, pe 4 martie, „Universul” informează că D.H.L. Grossman, mare petrolist ploieştean, a încercat să se sinucidă, din cauza ultimelor scăderi de preţuri ale ţiţeiului, dar şi din cauza bolii.

Pe 18 iulie 1933, absurdul atinge nivelul maxim: „Răpus de mizerie şi urmărit de creditori, un bătrân comerciant din Ploieşti şi-a pus capăt zilelor. Anghel Goldstein a lăsat în urma sa trei scrisori. Una, adresată primului procuror, în care îşi explică fapta, rugând să nu i se facă autopsia.

A doua, adresată societăţii Sacre de înmormântări, în care îşi cere scuze pentru deranjul ce îl produce, rugându-i să-l înmormânteze la un loc mai bun. A treia, adresată proprietăresei, nu a fost încă deschisă, destinatara nefiind în localitate. Anghel Goldstein venise în Ploieşti din Focşani la câţiva ani după război şi a deschis un mare magazin în plin centrul oraşului. Din cauza crizei care bântuie cu atâta furie, Goldstein a căzut în faliment. El nu s-a dat uşor învins, ci timp de aproape trei ani a luptat cu necazurile, încercând să se refacă.

A fost însă imposibil. În ultimul timp, nefericitul bătrân a intrat ca vânzător la un magazin de manufactură, unde era mulţumit că-şi putea câştiga existenţa. Un creditor din Bucureşti însă, auzind că are o leafă, i-a făcut poprire pe ea, iar patronii magazinului la care funcţiona, ferindu-se de neplăceri, l-au concediat din serviciu. Ajuns pe drumuri, a pierdut orice speranţă şi a recurs la funestul gest al sinuciderii”. (Andrei Crăciun)

Clasament pe ţară

BUCUREŞTI.
În Capitală, un oraş din ce în ce mai aglomerat, cu o mare presiune demografică, numărul sinuciderilor a început să crească din 2005, având însă o uşoară scădere în 2008. Situaţia s-ar putea înrăutăţi anul acesta, când, numai în primele cinci luni, medicii legişti au avut de investigat 79 de sinucideri. Majoritatea sinucigaşilor – 57 – au fost bărbaţi.

„În luna mai am avut mai multe cazuri, respectiv 19, faţă de 10 cazuri, câte am înregistrat la începutul anului, în ianuarie”, a declarat medicul legist Alexandru Gheorghe. „A fost vorba despre oameni, mai în vârstă sau mai tineri, care sufereau de boli psihice sau boli cronice, dar am avut de investigat şi sinucideri la adolescenţi”, afirmă legistul Alexandru Gheorghe. Psihiatrii spun că nu putem vorbi despre un fenomen al sinuciderilor de criză, ci de cazuri punctuale.

„După nouă luni de recesiune, vom vedea mai clar consecinţele crizei. Deocamdată, nu putem spune că are efecte psihologice majore. În România nu se pierd mari afaceri, iar oamenii de condiţie mai modestă sunt obişnuiţi cu sărăcia şi se adaptează situaţiei”, consideră psihiatrul Florin Tudose. (Mihaela Năftănăilă)

DOLJ. Criza economică nu a reuşit până acum să-i destabilizeze psihic pe olteni. „Nu a crescut numărul de tentative de suicid din cauze care să ţină de criza economică. Mai mult avem însă intoxicaţii medicamentoase la tineri, din dragoste. Chiar acum avem doi tineri internaţi la noi care au încercat să se sinucidă din cauza problemelor sentimentale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Spita lului Judeţean de Urgenţă Craiova, Mariana Trică.

Cu toate acestea, drama familiei lui Cristi Stănescu, craioveanul de 32 de ani care s-a spânzurat la sfârşitul săptămânii trecute după o vizită a recuperatorilor de credite, continuă la trei zile de la înmormântarea lui. După ce au făcut cu greu rost de banii necesari înmormântării, rudele tânărului se confruntă cu depresia fiului cel mare al familiei, cel pentru operaţia căruia făscuse credit tatăl său. „Nu mai ştim ce să ne facem cu cel mare, care suferă cum n-am văzut în viaţa mea. Nu a putut închide un ochi de trei nopţi. Am hotărât să-l ducem de acasă, mai ales că şi maică-sa şi-a luat câteva zile libere de la muncă”, a povestit soacra sinucigaşului.

Cristi Stănescu, tată a doi băieţi, de 7, respectiv 2 ani, s-a sinucis joia trecută, după ce angajaţii Provident Financial România l-au somat să-şi achite rata. Rămas fără serviciu, el a fost nevoit să împrumute 1.500 de lei necesari tratamentului fiului cel mare, operat pe cord. (Florin Băltăreţu, Gabriela Zanfir)

TIMIŞOARA.
Opt persoane din Timişoara şi-au pus capăt zilelor în acest an, pe fondul problemelor financiare. Un bărbat de 38 de ani s-a spânzurat în februarie, la două zile după ce a fost vizitat de recuperatorul de credite, pentru că nu mai putea rambursa rata de 360 de lei, după ce fusese concediat în septembrie.

Altul, de numai 22 de ani, s-a spânzurat la câteva zile după ce a aflat că va deveni pentru a doua oară tată. Şi un poliţist de frontieră a cedat nervos în faţa problemelor vieţii şi şi-a tras într-o seară un glonţ în cap, cu pistolul din dotare. Cel mai cunoscut e cazul unui om de afaceri din Timişoara care avea o firmă de construcţii în pragul falimentului, din cauza crizei din domeniu.

Bărbatul de 46 de ani a lăsat un bilet în care le-a cerut iertare celor apropiaţi, le-a spus câte datorii adunase şi că simţea că nu mai poate scăpa de ele „Majoritatea sinuciderilor au avut loc pe fondul problemelor financiare. S-au găsit bilete în care ei explică faptul că aveau datorii şi nu întrevedeau îmbunătăţirea situaţiei, odată rămaşi şomeri”, a spus Sergiu Rus, purtătorul de cuvânt al IPJ Timiş. (Georgeta Petrovici)

CLUJ. Criza financiară i-a împins pe doi clujeni să îşi pună capăt zilelor. Anca Iorga avea 30 de ani şi era casieră la un hipermarket din Cluj-Napoca. Avea două fetiţe şi un credit la bancă. Pe lângă asta, pe 14 mai, tânăra a fost controlată de şefi cu privire la banii care îi are asupra ei. Au fost găsiţi 20 de lei, pe care femeia a uitat să-i declare.

I s-a suspendat contractul de muncă pentru cinci zile, după care urma să se ia o decizie în acest caz. Speriată şi dezorientată, Anca s-a urcat pe un bloc de 10 etaje şi s-a aruncat în gol. Un alt caz a fost al unui agentşef de la Direcţia de Pază a Consiliului Judeţean Cluj. Mircea Bursan, care avea trei copii, luase un credit la bancă. În noaptea de 21 aprilie, Bursan a intrat de serviciu şi, la scurt timp, s-a împuşcat în cap chiar în timp ce vorbea cu fiul său la telefon. Rudele au spus că, în timpul convorbirii, Bursan a spus că recurge la acest gest din cauza datoriilor mari. (Mihai Şoica)

CONSTANŢA.
„Cedează cei mai slabi, cei care îşi pierd locurile de muncă, au datorii la bănci, sunt singurii întreţinători ai familiei sau au boli incurabile”, spune Florian Stoian, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă. „Sunt doar două cazuri pe fondul şomajului. Un om de afaceri s-a spânzurat chiar în imobilul pe care nu l-a mai putut finaliza din cauza datoriilor”, spune Anda Drăgulescu, purtător de cuvânt al IPJ Constanţa. (Feri Predescu)