Numeroşi oameni de ştiinţă din toată lumea au terminat recent un studiu despre modul în care coronavirusurile traversează barierele speciilor pentru a provoca boli zoonotice și pandemice, dar şi despre evoluţia Sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), boala respiratorie zoonotică transmisă de cămile.

Atenţie la Africa de Est! Coronavirusurile evoluează! MERS-CoV, boala luată de la cămile. Cercetarea a fost lansată în reputata publicaţie Proceedings of the National Academy of Sciences, publicată de Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii.

Caracterizarea fenotipică și genetică a coronavirusurilor MERS din Africa pentru a înțelege potențialul lor zoonotic

Coronavirusurile traversează barierele speciilor pentru a provoca boli zoonotice și pandemice. În timp ce COVID-19 este cel mai recent exemplu în acest sens, coronavirusurile sezoniere umane 229E și OC43 au ajuns la oameni de la camelide (n.r. - familie de erbivore rumegătoare cuprinzând cămila, dromaderul și lama) și bovide în ultimele secole și sunt acum endemice (n.r. -  care are cauze locale, specifice unei anumite regiuni; care are caracter permanent în anumite regiuni) în populația umană SARS a apărut din lilieci pentru a se răspândi în toată lumea în 2003.

În ce an a fost descoperit MERS-CoV

Sindromul respirator din Orientul Mijlociu coronavirus (MERS-CoV), recunoscut pentru prima dată în 2012, este o boală respiratorie zoonotică (n.r. – boală transmisă de la animal la om) cu probleme de sănătate publică la nivel mondial, iar cămilele dromader sunt sursa infecției zoonotice. În timp ce multe infecții zoonotice cu MERS au fost sporadice, unele au dus la focare mari de transmitere de la om la om, implicând peste 100 de indivizi.

MERS-CoV a fost identificat de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind o boală infecțioasă în curs de dezvoltare şi care stârneşte cea mai mare preocupare pentru sănătatea publică globală, dar și pentru care este necesară dezvoltarea urgentă a unor măsuri de contracarare. Virusul este enzootic (n.r. – se referă la răspândirea unei boli infectocontagioase la animale pe un anumit teritoriu sau în cadrul unui grup limitat) la dromaderii din Peninsula Arabică și Orientul Mijlociu unde au fost raportate boli zoonotice, dar și în Africa de Est, de Nord și de Vest, unde se găsesc peste 70% dintre dromaderii infectați cu MERS-CoV.

E neclar de ce nu a fost detectată boala în Africa

Cu toate acestea, până acum, boala MERS zoonotică nu a fost detectată în Africa și motivul este neclar. Prevalența infecției cu MERS-CoV în dromaderii din Africa este la fel de mare ca cea observată în Peninsula Arabică, iar expunerea umană la dromaderii infectați este, de asemenea, substanțială. Dovezile serologice ale infecției cu MERS-CoV umane în Africa, deși detectabile, sunt mai puțin frecvente decât cele observate în Peninsula Arabică.

Filogenetic, sunt recunoscute trei clade (n.r. - în cadrul unei cladograme, o ramură care include un singur strămoș comun și toți descendenții săi este numită cladă. O cladogramă este un arbore evolutiv care reprezintă grafic relațiile ancestrale dintre organisme) A, B și C din MERS-CoV.

MERS-CoV, cămile şi oameni

Cel mai vechi virus MERS-CoV detectat în Arabia Saudită (uman / EMC / 2012) (EMC) desemnat ca clada A nu mai este detectabil la om sau în dromaderi. Virușii Clade B au apărut pentru a deveni dominanți în dromaderii din Peninsula Arabică, răspândindu-se pentru a provoca boli zoonotice sporadice, ceea ce a dus uneori la grupuri de transmitere între oameni. Virușii detectați în cămilele din Africa de Est (Egipt, Etiopia, Sudan, Djibouti și Kenya), Africa de Nord (Maroc) și Vest (Nigeria și Burkina Faso) au aparținut tuturor unor sublinieri diferite ale cladei C.

Studiile preliminare care compară competența de replicare a MERS-CoV uman (clada A) și cămilă (clada B) din Arabia Saudită cu un virus clada C din Burkina Faso (Africa de Vest), au arătat că virusurile din Africa de Vest au o competență de replicare mai mică în Calu-3 celule, în culturi ex vivo de bronhie și plămâni umane, și în plămâni de șoareci transdusi cu hDPP4 (18).

Acești viruși C1.1 din Africa de Vest au deleţii (n.r. - în genetică, o deleție este denumită și mutație de deleție, deficiență sau mutație de deleție; (semn: Δ) este o mutație - o aberație genetică-  în care o parte a unui cromozom sau o secvență de ADN este lăsată în afara replicării ADN-ului; orice număr de nucleotide poate fi șters, de la o singură bază la o bucată întreagă de cromozom) în ORF4b care pot contribui la reducerea competenței de replicare a virusului. Nu se știa dacă virușii din alte regiuni din Africa, cum ar fi Africa de Est, unde nu se găsesc întotdeauna deleţii ORF4b, împărtășesc și acest fenotip de replicare redusă în celulele respiratorii umane.

De ce atât de importantă Africa de Est

Important, cea mai mare densitate de dromaderi din lume se găsește în Africa de Est, care este, de asemenea, sursa exportului de cămile în Peninsula Arabică. Astfel, este necesară urgent o comparație fenotipică mai extinsă și sistematică a MERS-CoV din diferite sublinii și regiuni din Africa (în special Africa de Est) cu viruși din Peninsula Arabică. Mai mult, factorii determinanți genetici virali ai acestor diferențe fenotipice trebuie exploraţi.

Aici comparăm MERS-CoV din Africa de Vest, de Nord și de Est cu cele din Peninsula Arabică și demonstrăm că virușii din Africa au o competență de replicare mai mică în bronhia umană și epiteliul pulmonar și plămânul de șoarece. Furnizăm dovezi care sugerează că proteina spike poate fi unul dintre factorii care contribuie la acest fenotip cu replicare redusă”, se arată în studiul publicat pe pnas.org.