Sfat foarte prețios mai ales pentru românii cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani: dacă vă place foarte mult ciorba, nu o mai mâncați fierbinte! Acest obicei este nesănătos și ar putea declanșa acneea rozacee, o boală binecunoscută în comunitatea dermatologilor.
Despre acneea rozacee, medicul dermatolog Viviana Iordache a declarat recent că este o afecțiune declanșată din cauza unor stimuli individuali și genetici. Vinul roșu, alte tipuri de alcool, ciorba fierbinte, ardeiul iute și marile piperul verde și sosurile foarte iuți se regăsesc pe lista cu stimulii amintiți.
„Practic, care dintre noi știe că are această afecțiune trebuie să observe în momentul în care mâncăm, bem sau stăm în anumite condiții, că ne înroșim la față și ne ustură… E ca atunci când ne enervăm foarte tare sau când intrăm în aburi fierbinți…
Acel aliment trebuie exclus din dieta noastră. Sunt și națiuni predispuse. Englezii trăiesc într-un mediu rece, vântos și umed. Procentul pacienților cu acnee rozacee ar trece de 60% din numărul persoanelor”, a spus Viviana Iordache pentru dcmedical.ro. Cei care lucrează în oțelării, care fac pâine și vânzătorii din piețele agroalimentare în aer liber fac parte dintre cele mai expuse categorii.
Ciorba noastră cea de toate zilele
„Ciorba (din turcă çorba) reprezintă în bucătăria tradițională românească unul dintre felurile principale de mâncare care se servesc la dejun (rareori la cină) la începutul mesei, după gustare.
Ciorba este un preparat lichid din legume, verdețuri respectiv legume și carne sau pește, obținut prin fierberea bucăților de carne, tăiate la dimensiuni mici, cu diferite legume.
Uneori, ea este amestecată cu diverse ingrediente: ou, smântână, iaurt sau rântașuri obținute prin rumenirea făinii din diverse cereale. După preferință, acrirea unei ciorbe se face cu oțet alimentar, borș, suc de lămâie sau sare de lămâie.
Cum se acrește ciorba în România
De asemenea, unii folosesc suc de roșii, corcodușe, zarzăre ori zeamă de varză. Pentru ciorbele de post se fierb legumele fără carne și se acresc. La ciorbe se mai folosește pătrunjelul. Nu se pune pătrunjel în ciorbelele ardelenești, în care se folosește tarhon.
Nici la ciorba de burtă nu se adaugă verdeață. Ciorba de burtă se acrește cu oțet alimentar, iar ciorba de potroace se acrește cu moare de varză. Ciorba à la grecque se acrește cu lămâie.
În turcește bine-cunoscuta fiertură poartă numele de çorba, cuvânt provenit din arabul šorba (šarâb). Ciorba a ajuns pe masa românilor dintr-un capriciu istoric, fiind fiartă, mai întâi, în ceaunele și cazanele trupelor de spahii ale Imperiului Otoman.
În Moldova, ciorba se acrește de obicei cu borș obținut din fermentarea tărâțelor și se numește la fel, borș″, se arată pe ro.wikipedia.org.