Povestea a început de la primele contradicții puternice între Ecuador, pe de o parte – Wikileaks și Assange pe cealaltă. Devenit cetățean Ecuadorian din 2017, Assange a intrat în contradicție cu autoritățile din Ecuador pe baza dezvăluirilor privind un scandal e corupție ce-l viza pe actualul președinte Lenin Moreno. Plângerile împotriva sa se acumulaseră din partea Ministrului de Externe, José Valencia și a celui de Interne, María Paula Romo, care l-au acuzat de încălcarea regulilor de comportament din Ambasadă. Asta după ce Wikileaks acuzase Ambasada și statul ecuadorian de spionarea întrevederilor lui Assange, inclusiv cele de natură medicală și interviurile sau discuțiile cu avocații săi.

Lista de nemulțumiri ale Ecuadorului e mult mai lungă și mai veche decât plăngerea care a dus la ridicarea cetățeniei ecuadoriene a lui Assange. Australian prin naștere, fondatorul WikiLeaks s-a judecat timp de 4 luni cu guvernul ecuadorian pentru limitarea libertăților sale în Ambasadă și încălcarea drepturilor sale, caz respins în octombrie de către judecători. Anterior, Ministerul de Externe de la Quito i-a cerut să nu mai facă declarații de sprijin pentru separatismul catalan, pentru că strică relațiile Ecuadorului cu Spania.

Ruptura reală s-a produs la 25 martie, printr-o postare a WikiLeaks prin care era atrasă atenția asupra probelor de corupție împotriva președintelui ecuadorian Lenin Moreno, probe lansate după aceeași metodă a unui site neasumat care a publicat corespondența electronica a lui Moreno și referiri la viața sa privată și personală.

De altfel, cu puțin timp înainte de operațiune, Wikileaks a anunțat că se pregătește operațiunea de extrădare/expunere a lui Assange autorităților britanice. Și ceea ce s-a anunțat chiar s-a întâmplat: poliția metropolitană a fost chemată să-l ia pe Assange din Ambasadă. Acum acesta se confruntă cu multiple acuzații: încălcarea regimului cauțiunii în Marea Britanie – pentru care îl așteaptă un an de închisoare. Apoi alegațiile privind violul în Suedia, dacă autoritățile suedeze reacționează și doresc să continue cazul supendat din lipsa capacității de audiere a lui Assange cât se afla în Ambasadă. Cazul vizează două acuzații de viol, a căror prescriere intervine în 2020, în timp ce alte acuzații de abuz de natură sexuală s-au prescris deja în Suedia.

Dar poate cea mai gravă acuzație vine din SUA, acolo unde Assange e așteptat pentru a răspunde de publicarea de documente militare clasificate, conspirând cu analistul Chelsea Manning în accesarea informațiilor clasificate extrase din calculatoarele Departamentului Apărării de la Washington. Documentele revelau, printre altele, cazuri de ucidere a sute de civili în Irak și Afganistan, cazuri neraportate de armata americană. Pentru această acuzație, în SUA Assange ar urma să se confrunte cu 5 ani de închisoare. Nu se știe însă dacă asta e tot. În regulile justiției britanice intră că o extrădare nu se poate face dacă există suspiciunea rezonabilă că cel în cauză s-ar confrunta cu pedeapsa cu moartea sau dacă statul care cere extrădarea nu va adăuga și alte capete de acuzare – caz în care SUA ar fi vizată. Ei bine, liderul laburiștilor, Jeremy Corbyn a respins extrădarea în SUA pe motiv că e vorba despre libertatea jurnalistică dar și faptul că au fost expuse fapte care altfel nu s-ar fi putut afla despre modul în care funcționează guvernele și cum acționează în teatre de război.

Dezbaterea majoră exact aici rezidă: în discutarea complexității cazului Assange în termenii libertății presei sau în cei ai spionajului și accesoriului pentru crime împotriva securității naționale a SUA. Dacă accesul la informație e legitim și expunerea celor găsite de asemenea, trebuie spus că Assange, ca și alți predecesori ai săi, și-a asumat să plătească pentru încălcările de legi pentru obținerea informației, respectiv pentru infracțiunile săvârșite prin expunerea publică a documentelor militare clasificate. Astfel, hacking-ul în instituții de stat și furtul de date e condamnabil în orice stat și nu are a face cu libertatea presei; extragerea de documente clasificate și publicarea lor se plătește, de asemenea, cu închisoarea.

Dar partea cea mai gravă o constituie viețile pierdute din iresponsabilitatea expunerii documentelor clasificate. E vorba despre militari și civili ce luptau și cooperau cu forțele americane care, după publicarea telegramelor WikiLeaks, au fost căutați și executați. Nu mai vorbim aici de prejudiciile aduse de către site-ul lui Assange unui număr mare de personalități publice și politice cuprinse în telegramele diplomatice americane, în unele cazuri aceștia pierzându-și locul de muncă sau fiind de-a dreptul striviți în rușinea expunerii discuțiilor lor cu oameni din ambasadele americane de jur împrejurul lumii. Cariere întregi irosite, familii lăsate fără cei dragi, în fiecare asemenea caz Assange riscând să se întâlnească cu plângerile celor împricinați și să răspundă, în SUA sau aiurea, în fața acestor acuzații, plătind pentru prejudiciile aduse în numele libertății presei. Audierile pentru extrădarea în SUA au loc pe 2 mai.

 

Te-ar putea interesa și: