Pentru a acoperi deficitul bugetului de asigurări de stat, România ar avea nevoie de o sumă echivalentă cu aurul pe care BNR îl are în vistierie.

Dacă ar fi nevoită să acopere deficitul bugetului de asigurări sociale de stat, Banca Naţională a României (BNR) şi-ar cheltui echivalentul rezervei de aur într-un singur an, a declarat, ieri, guvernatorul Mugur Isărescu.

Potrivit oficialului, scăderea rezervelor internaţionale ar face ca statul să nu se mai poată împrumuta pentru a acoperi toate deficitele pe care le avem.

"Dacă nu corectezi acest deficit structural, va trebui să plăteşti în fiecare an 4-5 miliarde de euro, pentru că va creşte. Rezerva de aur ar ajunge un singur an", a precizat Isărescu.

Cu toate acestea, rezervele de aur nu pot fi vândute, afirmă analistul economic Dragoş Cabat. "Guvernatorul a vrut doar să dea un exemplu pentru a arăta cât de mare este deficitul la ora actuală", ne-a declarat analistul.

BNR nu poate finanţa deficitul bugetar

"Mulţi s-au bătut în piept că suntem membri ai Uniunii Europene, dar aceştia nu ştiu ce obligaţii avem", a afirmat guvernatorul BNR. Ele se referă la faptul că, potrivit Tratatului UE, banca centrală nu poate finanţa deficitul public. Interdicţia este inclusă şi în articolul 7 din Legea privind statutul BNR.

"Partidele politice să-şi ia consilieri juridici, noi la BNR avem, şi bineînţeles un consilier financiar sau cel puţin un consilier de aritmetică", spunea şeful BNR. El găseşte ciudat faptul că finanţarea deficitului din rezervele valutare este propusă şi de anumiţi parlamentari.

Şi alţi analişti economici şi-au exprimat nemulţumirea faţă de gestionarea acestei crize, referindu-se la faptul că, pentru toate "experimentele eşuate" ale guvernului, banca naţională trebuie să intervină pentru a îndrepta greşelile.

Fără aceste rezerve internaţionale în valută şi aur, România nu ar mai avea o credibilitate atât de mare şi, evident, nu am mai putea primi împrumuturi de pe pieţele internaţionale.

Banii pentru pensii au venit de la Banca Naţională

În 2009, Banca Naţională a contribuit la buget cu aproximativ 25 de milioane de euro în fiecare lună. Suma echivalează cu nu mai puţin de 150.000 de pensii medii. Reprezentanţii BNR spun că aceasta este o manieră foarte înţeleaptă de utilizare a rezervelor internaţionale.

"Este un mod prin care rezervele valutare, fiind principala sursă de câştiguri, ca venituri din fructificare, se duc în plata pensiilor. Dacă discuţia este la nivelul acesta, fără să coborâm nivelul, trebuie să dăm explicaţii. Anul trecut am virat la buget 300 de milioane de euro, adică 80% din profit", a declarat Mugur Isărescu.

Sunt anumite luni din 2009 când Banca Naţională a virat şi câte 50 de milioane de euro la bugetul de stat.

Guvernatorul băncii centrale spune că ideea potrivit căreia rezervele valutare sunt utilizate simplist în intervenţii pe pieţele interbancare este greşită, operaţiunile fiind mult mai complexe.

BNR avea, pe 30 iunie, rezerve valutare de 31,6 miliarde de euro şi o rezervă de aur de 103,7 tone (3,37 miliarde de euro).

103,7 tone reprezintă rezerva de aur a României. Valoarea acesteia se ridică la peste 3,3 miliarde de euro

CREDIBILITATE

Isărescu: Ban la ban trage

Fără aceste rezerve internaţionale pe care România le are, nu am putea să cerem niciun împrumut din exterior. Potrivit lui Isărescu, în anii ’90, aveam rezervele la limită şi ne-am chinuit pentru că nu ne puteam împrumuta de nicăieri. "Rezerva reprezintă credibilitate.

După anul 2000, rezervele noastre internaţionale au cunoscut o creştere aproape explozivă. Acestea au trecut şi prin perioade de stagnare, nu numai de creştere, dar o asemenea evoluţie nu este rea", mai afirmă guvernatorul BNR.

Scopul rezervelor este să limiteze vulnerabilităţile externe, respectiv absorbţia şocurilor financiare adverse în perioade de criză sau în situaţia restrângerii accesului la pieţele internaţionale de capital.

Totodată, el a menţionat că datoria internă şi externă, publică şi privată, este mult mai mare decât rezervele valutare.