România este expusă unui risc seismic destul de mare, zona seismică Vrancea fiind cunoscută drept una dintre cele mai active din țară. Pe de altă parte, cutremurele de lunile trecute, din Turcia, dar și de la noi, din zona Oltenia, au readus în atenția oamenilor temerile cu privire la consecințele unor asemenea calamități. În România fiecare locuință trebuie să aibă o asigurare pentru de cutremur, inundație sau alunecări de teren, 80% dintre imobile nu sunt asigurate.
În prezent, românii plătesc o primă obligatorie pentru asigurarea locuinței, prevăzută prinlege, de 100 de lei, aproximativ 20 de euro.
Această valoare ar putea fi majorată la 130 de lei, undeva la 26 de euro. Majorarea este prevăută într-un amendament legislativ menit să completeze Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor. Propunerea a fost aprobată de parlamentarii Comisiei economice a Camerei Deputaţilor.
Propunerea legislativă a venit din partea Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), o societate de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formată prin asocierea companiilor de asigurare pentru încheierea de asigurari obligatorii de locuință, în conformitate cu prevederile Legii nr. 260/2008.
Proiectul de reglementare urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Justificarea reprezentantului ASF
Prezent la ședința Comisiei, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Cristian Roşu, a explicat că această majorare este necesară din cauza inflaţiei.
„(Valoarea primei – n. red.) a fost stabilită în anul 2008. Din acel moment şi până în 2023, toată perioada de inflaţie care a fost în aceşti ani, nu a mai fost înglobată, iar compania de asigurări PAID trebuie să-şi constituie rezerve”, a afirmat Cristian Roşu.
El a precizat că și valoarea despăgubirilor în caz de calamitate va fi modificată în următoarea perioadă, fără să prezinte noile sume sau măcar o estimare. Reprezentantul ASF a fost mult mai interesat de majorarea primelor pe care le plătesc românii, decât de actualizarea valorii de despăgubire, plătită de asigurători. În prezent, românii care își asigură locuințele pot încasa până la 20.000 de euro.
„În acest moment, se renegociază contractele de reasigurare după cutremurele din Turcia şi Siria, toate companiile mari de reasigurări, că sunt foarte puţine care asigură dezastre, şi-au scumpit foarte mult aceste reasigurări, drept pentru care nu putem încă să vedem care ar fi costul acestei asigurări. (...) Şi aceste valori de 20.000 euro şi de 10.000 euro vor fi crescute în perioada următoare, dar după ce vom ştii exact care sunt noile viziuni ale reasigurătorilor, pentru că dezastrele trebuie neapărat reasigurate", a completat vicepreşedintele ASF.
Despăgubirile plătite sunt insuficiente
Întrebat dacă cei 20.000 de euro acordați sub formă de despăgubire poate acoperi costurile consolidării unei locuințe afectate de cutremur, reprezentantul ASF a dat un răspuns evaziv. El a spus că asigurările obligatorii ar trebui suplimentate și cu unele facultative, dacă cei interesați doresc să primească despăgubiri mai mari.
„Trebuie să ne gândim că o casă trebuie să aibă şi asigurare facultativă. Noi discutăm de un minim necesar în care poţi să ajuţi”, a precizat Cristian Roșu.
În România, asigurarea locuințelor este obligatorie prin lege, iar poliţa obligatorie (PAD) acoperă trei riscuri catastrofale - cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. În caz de dezastru, beneficiarii primesc până la 20.000 euro, respectiv 10.000 euro, în funcţie de tipul construcţiei pe care au asigurat-o.
Pot fi asigurate pentru o primă de 100 de lei (20 de euro) pe an, locuințele de tip A, construite pe structuri de beton armat, metal sau lemn, cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă etc. Cei care au o astfel de asigurare primesc o despăgubire de până la 20.000 de euro.
Cei care plătesc o asigurare de 50 de lei, 10 euro pe an și beneficiază de despăgubiri de până la 10.000 de euro sunt proprietarii locuințelor de tip B. Este vorba despre construcții cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic.