Institutul Cultural Român şi Polirom organizează o dezbatere cu ocazia comemorării a 20 de ani de la asasinarea lui Ioan Petru Culianu, moderată de Horia-Roman Patapievici.

Pe 21 mai 1991, Ioan Culianu, un tînăr de 41 de ani şi strălucit profesor de istoria religiilor la Divinity School, Şcoala de Religii a Universităţii din Chicago, a intrat în toaleta departamentului său. Cineva din cabina de alături, urcat pe vasul de toaletă, a îndreptat spre capul profesorului o armă Beretta 0,25 şi l-a ucis.

Expert în gnosticism şi magie renascentistă, eseist şi filosof de origine română, Ioan Petru Culianu, prieten, discipol şi protejat al lui Eliade, a fost împuşcat cu puţin înainte de a primi cartea verde şi de a fi angajat ca profesor asociat la Divinity School. Asasinatul nu a fost nici până astăzi elucidat.

Numele ucigaşului, identitatea celor din spatele acestuia, motivele şi circumstantele crimei au rămas necunoscute.

Cum sugera Umberto Eco într-un articol publicat în 1997 în The New York Review of Books, asasinarea nerezolvată a lui Ioan Culianu proiectează figura sa în legendă şi mit.

"În centrul acestui mit e personalitatea excepţională a unui tânăr savant (42 de ani neîmpliniţi) care se îndrepta spre o înţelegere originală a fenomenelor religioase, văzute ca manifestări ale unui sistem autonom, ireductibil al minţii omeneşti. În încercarea de a relua contextul, încă nedesluşit, în care a avut loc asasinarea lui Culianu, Institutul Cultural Român şi Editura Polirom organizează o masă rotundă cu ocazia comemorării a 20 de ani de la crimă. Sub titlul "Eros, magie şi asasinarea profesorului Culianu. După 20 de ani", dezbaterea se vrea şi un dosar al receptării scrierilor şi ideilor savantului.

Evenimentul, găzduit de Institutul Cultural Român, va avea loc luni, 23 mai, începând cu ora 18.00, îl are drept amfitrion pe Horia-Roman Patapievici, iar printre participanţi se numără Andrei Oisteanu, Gabriela Adameşteanu, Andrei Cornea şi Paul Cernat.

Ipoteze referitoare la asasinat

Moartea lui Culianu a provocat stupoare. Cum remarca Robert Stein, examinatorul medical din partea districtului Cook, nu e lucru uşor să omori dintr-un singur foc la distanţa asta, cu o armă 0,25. Remarca sugera că ucigaşul era un profesionist.

Poliţia n-a avut piste. La început a luat în considerare toate explicaţiile obişnuite într-o investigaţie: un student nemulţumit, o relaţie homosexualã, încercare de jaf. Dar Culianu n-a fost prădat, se ştia că are o logodnă fericită cu Hillary Wiesner, cercetătoare tânără, sclipitoare şi plinã de farmec, iar studenţii îl simpatizau enorm.

A reieşit, totuşi, că el era un român în exil care s-a opus deschis regimului Ceauşescu şi succesorilor acestuia. Culianu ar fi putut fi ucis de membrul vreunei secte de fanatici cu care avea legături sau de agenţi încă vieţuitori ai serviciului secret notoriu al României, Securitatea.

Poliţia din Chicago nu a găsit vinovatul nici până acum.

După părerea unora, Culianu a plătit cu viaţa cercetările sale critice asupra trecutului lui Eliade, alţii au spus că executarea a fost o urmare a articolelor acide la adresa lui Ion Iliescu (pe atunci preşedinte al României), publicate în ziarul "Lumea Liberă". Personalităţi precum Ted Anton, autorul cărţii "Eros, Magie şi asasinul profesorului Culianu", suţin că cercetătorul a fost victima "securităţii române şi a cercurilor legionare din Statele Unite, ipoteză la care s-a referit şi scriitorul Norman Manea în câteva interviuri acordate în 2004, în care lega acest asasinat de comunitatea românească din Chicago.

"În noua mea carte voi scrie mai multe despre moartea lui Ioan Petru Culianu, asasinat la începutul anilor ‘90 la Chicago. A existat un interviu în sensul acesta, al cuiva pe care prefer să nu-l numesc, care a luat legătura cu comunitatea română naţionalistă din Chicago şi a discutat moartea lui Culianu. Iar ei au spus: «Culianu a fost membru al familiei». După cum ştiţi, în limbajul mafiei, familia are o anumită structură… Cine trădează este pedepsit. Acesta era un răspuns pe care m-am bazat când am scris despre cauza morţii lui Culianu", declara Norman Manea pentru EVZ în 2009, anunţându-şi romanul "Vizuina".

DEZBATERI

Culianu, amintit la Iaşi, Cluj sau Oxford

O dezbatere similară, organizată de Editura Polirom, va avea loc luni, la ora 18.00, la Iaşi, la Libraria "Orest Tafrali". Printre participanţi se numără Nicu Gavriluţă (amfitrion), Dan Petrescu, Ştefan Afloroaei şi Liviu Antonesei.

Miercuri, 18 mai, ora 12.00, Ştefan Borbely a ţinut conferinţa Mostenirea lui I.P. Culianu la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere. De asemenea, pe 21 şi 22 mai, la Jesus College Oxford, va avea loc Colocviul cu titlul "In and Out of This World. A Symposium in Memory of Ioan Petru Culianu (1950-1991)", un eveniment la care participă Moshe Idel, Dorin Tudoran, Ştefan Borbely, Edward Kanterian, Grazia Machiano şi Sorin Antohi.