Raportul Inspecţiei Judiciare privind activitatea de management la DNA a fost publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei, vineri, în anexa celui prin care Tudorel Toader a solicitat joi seară revocarea din funcţie a şefei DNA. În ansamblu, Raportul IJ, care are 500 de pagini, cuprinde aspecte favorabile activităţii de management la DNA, motiv pentru care Secţia pentru procurori a CSM şi-a însuşit mare parte din concluziile inspectorilor în data de 31 octombrie 2017. Raportul conţine însă şi o serie de nereguli găsite de echipa IJ la DNA.

Ce nereguli au găsit inspectorii IJ la DNA

Una dintre ele, în urma căreia IJ a sesizat CSM cu privire la faptul că Laura Codruţa Kovesi ar fi comis o abatere disciplinară, cu privire la care CSM nu a luat încă o decizie, se referă la episodul în care şefa DNA i-ar fi minţit pe inspectorii judiciari.

„Inspectorii judiciari au solicitat, atât verbal, cât și în scris, procurorului șef direcție, …, la datele de 10 august 2017, respectiv 17 august 2017, situația cauzelor în care s-au pronunțat soluții de netrimitere în judecată, pentru anul 2016 și în care au existat măsuri de supraveghere tehnică ce trebuie comunicate în termen de 10 zile de la încetarea măsurii, fiecărui subiect al unui astfel de mandat, conform prevederilor art. 145 CPP, iar aceasta a răspuns, atât verbal, cât și în scris, că nu există, pentru anul 2016, situații în care să se fi dispus soluții de clasare și în care să se fi realizat transmiterea către Judecătorul de drepturi și libertăți a mijloacelor materiale obținute în urma aplicării măsurilor de supraveghere tehnică, conform prevederilor art. 146 CPP”, notează în Raport inspec torii judiciari.

Când echipa de control de la IJ a verificat, inspectorii au constatat că există un astfel de dosar clasat în 2016.

„Totodată, este important de precizat și faptul că, verificând comunicarea soluțiilor în anul 2016, a fost identificat dosarul nr. …/P/2011, în care s-a dispus `clasarea la data de 16.05.2016, iar în datele de 20.05.2016 și 24.05.2016, prin 6 procese- verbale, a fost adus la cunoștință unor persoane că față de acestea s-au dispus măsuri de supraveghere. Deci, cauze aflate în situația cerută de către inspectorii judiciari există”, notează inspectorii.

„Necunoașterea dispozițiilor legale nu poate fi invocată de nimeni, situație în care inspectorii judiciari apreciază că nu le-au fost prezentate datele și documentele solicitate, în scopul obstrucționării activității de inspecție, iar cele relatate constituie indicii cu privire la săvârșirea abaterii disciplinare (…) respectiv obstrucționarea activității de inspecție a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace”, se arată în Raportul IJ.

Procurorii DNA nu îşi fac planul de anchetă

O altă neregulă găsită de inspectorii judiciari la DNA a fost legată de activitatea procurorilor. Potrivit art. 82 lit. d) din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, „procurorii/procurorii militari din cadrul secțiilor, serviciilor, birourilor și compartimentelor Direcției Naționale Anticorupție (…) d) întocmesc planul de anchetă și țin evidența cauzelor în curs de soluționare, respectând termenele stabilite de procurorul șef ori de alte cadre de conducere”.

Potrivit Raportului IJ, „există doar puține cazuri în care procurorii întocmesc plan de anchetă, așa cum prevede art. 82 lit. d) din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, lipsa acestuia având consecințe negative cu privire la evoluția cercetărilor”.

Imediat după publicarea pe site-ul Ministerului Justiţiei a Raportului IJ alături de cel prin care se propune revocarea şefei DNA, în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora primul document ar fi confidenţial. Ministrul Justiţiei a arătat că documentul fusese publicat deja înainte şi că s-a consultat cu specialiştii în păstrarea datelor din minister. „Art.48 din legea 317/ 2004 îi conferă caracter confidenţial, nu secret, acelui raport cât timp este în lucru la Inspecţia Judiciară”, a explicat ministrul.

La rândul lor, Inspecţiei Judiciare au precizat că lucrarea nu se mai află pe rolul Inspecţiei Judiciare, din momentul în care a fost transmisă către Secţia pentru Procurori a CSM.

Interpretarea lui Augustin Zegrean

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat că preşedintele nu poate fi obligat să revoce un procuror, în contextul discuţiilor legate de faptul că legea privind statutul magistraţilor este interpretabilă. „Nu, preşedintele nu este obligat să revoce un procuror. (…) Preşedintele nu poate fi obligat să facă nimic, numai ceea ce îl obligă Constituţia”, a declarat Zegrean pentru Mediafax.

Procurorul Cristian Ban, membru al CSM a declarat, pentru aceeași sursă, că procedura de revocare a procurorului-şef DNA este similară celei de numire: „Conform principiului simetriei se aplică procedura similară numirii. Or, numirea se face la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al Secţiei de Procurori de către preşedintele României, care poate şi refuza propunerea. Pe cale de consecinţă, şi revocarea urmează aceeaşi procedură”.

Argumente în favoarea revocării

Fostul preşedinte al CCR, Ioan Vida, dă însă un verdict diferit faţă de cel al lui Augustin Zegrean, potrivit luju.ro: „Preşedintele trebuie să ţină seama de ce spune Guvernul. Este penibil faptul că preşedintele se pronunţă înainte de a citi Raportul. Atunci când s-a făcut Constituţia asta, din care eu am scris o parte bună, s-au stabilit competenţele legate. Aceste competenţe legate înseamnă atunci când un ministru propune ceva, iar preşedintele nu face decât să confirme, să îi dea putere acelei decizii.

În România nu s-a înţeles că în Constituţia noastră există competențe legate. Preşedintele nu are ce să facă în aceste chestiuni. La noi s-a înţeles că preşedintele este un fel de Ceauşescu, ori nu e aşa. Preşedintele trebuie să ţină seama de ce spune Guvernul, pentru că Guvernul este emanaţia poporului”.