La o săptămână după un prim acord de încetare a focului încheiat dar niciodată respectat, între Azerbaidjan și Armenia în Nagorno Karabakh, un nou „armistițiu umanitar” a intrat în vigoare sâmbătă la miezul nopții. N-avea să dureze mai mult de câteva ore.
Sâmbătă, miniștrii de Externe ai Armeniei și Azerbaidjanului au confirmat, în declarații identice, faptul că cele două părți au convenit asupra acestui „armistițiu umanitar”.
„Republica Armenia şi Republica Azerbaidjan au convenit un armistiţiu umanitar cu începere din 18 octombrie, ora locală 00.00”.
Dar, câteva ore mai târziu, purtătoarea de cuvânt a ministerului armean al Apărării, Sushan Stepanyan, a scris pe Twitter: „Inamicul a efectuat tiruri de artilerie în direcția nord, între orele 00.04 și 02.45 (20.04 și 22.45 GMT, sâmbătă) și a lansat rachete către sud între orele 02.20 și 02.45”. Deocamdată, Azerbaidjanul nu a reacționat.
Reluarea ostilităților, în urmă cu trei săptămâni, s-a soldat cu sute de morți. După o primă tentativă, ratată, a unei încetări a focului, sub egida Moscovei, conflictul a cunoscut, sâmbătă, o nouă escaladare.
Azerbaidjanul a promis că va „răzbuna” moartea a treisprezece civili, inclusiv copii, care au pierit cu o seară înainte într-un bombardament nocturn asupra celui de-al doilea mare oraș al țării, Gandja, unde numeroase locuințe au fost distruse de un bombardament care a avut loc în jurul orei locale 03.00, soldat și cu peste 45 de răniți.
Bucăți de cadavre în saci negri
Anunțul armistițiului de sâmbătă a intervenit în timp ce ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a vorbit la telefon cu omologii săi armean și azer și a insistat asupra „necesității respectării stricte” a încetării focului , stabilită sâmbăta trecută la Moscova, potrivit Ministerului rus de Externe.
Președintele francez Emmanuel Macron, la rândul său, a „salutat” armistițiul umanitar, sâmbătă seara, adăugând că acesta din urmă a fost încheiat „la sfârșitul unei medieri franceze desfășurate în ultimele zile și ore în coordonare cu co-președinții grupului Minsk (Statele Unite și Rusia).
Sâmbătă la Gandja, zeci de salvatori au căutat supraviețuitori cu mâinile goale și au adunat rămășițe umane mărunțite în saci negri.
„Nu putem identifica cadavrele, nu știm dacă vom putea să le identificăm la morgă. Toate sunt în bucăți”, au spus martorii oculari.
„Ne vom răzbuna pe câmpul de luptă”, a proclamat președintele azer Ilham Aliyev într-un discurs, numindu-i pe separatiști și pe susținătoarea lor, Armenia, „câini” și„ fasciști”.
Turcia, la rândul ei, a acuzat Armenia de „crime de război”, în timp ce UE „a deplâns” bombardamentele, solicitând din nou „tuturor părților să nu mai țintească civilii”.
Gandja, un oraș cu aproximativ 300.000 de locuitori, a fost lovit de mai multe ori de la începutul conflictului.
Separațiștii armeni au afirmat, sâmbătă, că Gandja adăpostește „ținte legitime”: bază aeriană, personalul unei brigăzi motorizate, forțe speciale, centrul de operațiuni al apărării azere, depozite de combustibil și fabrici de muniție.
Ei au acuzat, de asemenea, Azerbaidjanul că a atacat infrastructura civilă în Nagorno Karabah în timpul nopții, necesitând un răspuns.
Cu câteva ore înainte de bombardamentele din Gandja, lovituri au vizat capitala separatiștilor, Stepanakert, și orașul Șușa, a cărui majoritate a locuitorilor a fugit de la începutul ostilităților din 27 septembrie.
Azerbaidjanul a obţinut câştiguri teritoriale în aceste trei săptămâni, dar fără să învingă în bătălia decisivă. Până în prezent, Baku nu a dezvăluit preţul conflictului, nepublicând niciun bilanţ militar, material sau uman.
Separatiştii afirmă că au ucis mii de oameni, recunoscând că au fost nevoiţi să cedeze teren, dar afirmă că „ţin situaţia sub control”. Oficial, ei au pierdut circa 700 de oameni şi majoritatea celor 140.000 de locuitori au fost deplasaţi.