​În condițiile în care confruntările cibernetice în domeniul militar sunt din ce în ce mai diversificate, mai des întâlnite și cu impact similar capabilităților de luptă clasice, iar tot mai multe state investesc în capabilități cibernetice, la nivelul structurii de forțe a Armatei României a apărut necesitatea constituirii unei structuri specializate care să gestioneze acest tip de amenințări. În anul 2016 NATO stabilea, în cadrul Summit-ului de la Varșovia, ca spațiul cibernetic să devină mediu operational.

Astfel, începând cu 1 decembrie 2018, s-a înființat Comandamentul Apărării Cibernetice, structură subordonată Statului Major al Apărării, comanda fiind asigurată de general de brigadă Costică Postolache.

„Comandamentul Apărării Cibernetice este o structură apărută în urma evoluției regionale în domeniul agresiunii de natură hibridă în pregătirea și declanșarea unui conflict convențional, relevanța ei fiind una aparte, atât alini e rea la standardele și principiile apărării colective specifice Alianțelor din care facem parte, cât și contracararea amenințărilor existente la adresa securității naționale. Marea provocare a echipei de comandă va fi încadrarea cu personal specializat și dezvoltarea cooperării cu alte entități naționale și internaționale cu atribuții similare pentru a transforma spațiul cibernetic în mediu operațional. Veți lua ființă odată cu împlinirea unui secol de la nașterea României Mari, vă doresc putere de muncă pentru îndeplinirea misiunilor în sprijinul operațiilor forțelor proprii, în context national sau aliat”, declara, în decembrie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.

Managementul spațiului de luptă

Succesul operațiilor întrunite depinde de modul de integrare a elementelor de forță implicate. Această conexiune permite coordonarea şi sincronizarea acțiunilor elementelor de forță în concordanță cu prioritățile stabilite sub o singură comandă. Deoarece managementul spațiului de luptă este considerat un element cheie al acțiunilor de luptă întrunite, se impune cunoaşterea componentelor spațiului de luptă şi a modului de interacțiune dintre acestea pentru toți actorii ce împart acelaşi spațiu de operații. Spațiul de luptă cuprinde toate aspectele din zona de operații întrunite în care se desfăşoară acțiunile militare, având o arie de desfăşurare pe cinci dimensiuni: maritimă, terestră, aeriană, spațială şi cibernetică.

Dependența de spațiul cibernetic

Cinci dintre cele şase funcții operaționale – C2, intelligence, conducerea focului, sprijinul logistic şi protecția operațională – sunt dependente, într-o mare măsură, de accesul la spațiul cibernetic, precum şi la acțiunile care se manifestă în cadrul acestuia. Astfel, dacă nu se are în vedere întreținerea, operarea şi protejarea porțiunii din spațiul cibernetic care asigură intercomunicarea diverselor sisteme, poate apărea riscul afectării uneia sau a mai multor funcții operaționale, ceea ce amenință atingerea obiectivelor operaționale şi strategice.

Dimensiunea cibernetică a spațiului de luptă

 

Un efect al dependenței funcțiilor operaționale de spațiul cibernetic îl are analiza din acest punct de vedere a adversarului. Spațiul cibernetic asigură un mecanism de influențare a unuia sau a mai multor funcții operaționale ale unui adversar, astfel putând fi atacat, direct sau indirect, centrul de greutate al acestuia. De aceea, este necesară analizarea capabilităților adversarului de a opera în spațiul cibernetic şi de a lua în considerare propriile capabilități pentru a acționa împotriva acestuia în spațiul cibernetic şi pentru a creşte şansa îndeplinirii obiectivelor operaționale şi strategice, scrie colonel ing. Dan Pomîrleanu, de Direcția Topografică Militară „General de divizie Constantin Barozzi”.

„Era informațională a dat naştere unor noi principii de ducere a acțiunilor de luptă pe baza interconectivității dintre actorii şi echipamentele angajate în spațiul de luptă. Un element cheie în crearea unui avantaj față de adversar îl constituie atingerea superiorității informaționale. În acest sens, este esențial un management viabil al informațiilor, astfel încât informația potrivită să fie transmisă la persoana potrivită şi la momentul oportun într-o formă utilizabilă, pentru a facilita înțelegerea situației şi luarea deciziei”, afirmă sursa citată, în revista „Gândire militară românească”.

Alegerea țintelor în spațiul cibernetic

Componenta fizică a spațiului cibernetic este principala țintă pentru SIGINT (Signals Intelligence), MASSINT (Measurement and Signature Intelligence), OSINT (Open Source Intelligence) şi HUMINT (Human Intelligence). De asemenea, reprezintă stratul de analiză primar pentru GEOINT (Geospatial Intelligence), acest domeniu fiind în măsură să contribuie cu alegerea țintelor în spațiul cibernetic.

Atât operațiile informaționale, cât şi cele din spațiul cibernetic se desfăşoară şi pe timp de pace, la nivel local, precum şi la nivel global, fără a fi nevoie de prezența fizică în spațiul vizat. Posibilitatea de a crea efecte cu viteze ce ating chiar viteza luminii pune în dificultate stabilirea unui nivel de comandă pentru operațiile cibernetice (tactic, operațional, strategic), precum şi crearea unui model de comandă şi control în raport cu principalele categorii de forțe (terestră, aeriană, navală), consideră colonelul Pomîrleanu. Având în vedere tendința de interconectare a comunicațiilor militare cu cele globale, acțiunile în spațiul cibernetic afectează cele mai multe dintre funcțiile operaționale, cu precădere C2, intelligence, conducerea focului, sprijinul logistic şi protecția operațională.

Armata a cheltuit 7.500.000 euro pentru închirierea sateliților

În prezent, România închiriază și utilizează anual, din mediul extern, un număr ascendent de fluxuri satelitare pentru structurile dislocate în zonele de interes, pentru executarea misiunilor în teatrele de operații, participarea la exerciții și angajamente naționale și internaționale, toate aceste linii de efort implicând costuri financiare foarte mari, atât pentru Armata României, cât și pentru instituții de stat cu atribuții în domeniul securității naționale. Astfel, Ministerul Apărării Naționale, în perioada 2009 – 2018, a cheltuit aproximativ 7.500.000 euro pentru închirierea și asigurarea serviciilor de comunicații satelitare. Dezvoltarea capabilității pe viitor are în vedere lansarea și a altor sateliți, în concordanță cu nevoile de acoperire satelitară și de servicii de comunicații satelitare ale instituțiilor beneficiare ale proiectului Sistemului Național de Securitate.

MApN are în vedere sateliți pentru Sistemul Național de Securitate

Dezvoltarea unui sistem satelitar de telecomunicații este un proiect strategic de interes național cu aplicare în spectrul comunicațiilor satelitare și tehnologiei avansate ce va asigura acoperirea multidomeniu a nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale. Programul are ca principale obiective consolidarea rolului României în cadrul NATO și UE, reducerea dependenței față de furnizorii de servicii satelitare, dezvoltarea etapizată a unui sistem satelitar propriu care să asigure îndeplinirea nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor de stat pe timp de pace, criză și război, precum și asigurarea redundanței rețelelor de comunicații terestre organizate la nivel național, care pot fi afectate major în situații deosebite, de urgență sau calamități.

Dezvoltare industriei aero-spațiale la nivel național

România poate deveni astfel un poten țial furnizor de servicii satelitare în zona Balcanilor și la frontiera de sud-est a NATO și deschide noi arii de dezvoltare a industriei aerospațiale la nivel național. În procesul de fundamentare a proiectului au fost parcurși, până în acest moment, o serie de pași – adoptarea unei hotărâri a CSAT pentru aprobarea realizării proiectului, încheierea protocolului de colaborare între Ministerul Apărării Naționale și Agenția Spațială Română, elaborarea cerințelor operaționale comune, elaborarea documentelor tehnice pentru fundamentarea proiectului, elaborarea matricei cu sarcini, termene și responsabilități și inițierea procesului de activare a poziției orbitale geostaționare alocată României. Ca activități de perspectivă, se va iniția procesul de încheiere a acordurilor internaționale pentru realizarea acoperirii primului satelit de telecomunicații geostaționar (GEO), vor fi întocmite și aprobate specificațiile tehnice, va fi cerută aprobarea Parlamentului României și vor fi înaintate spre adoptare actele normative necesare derulării acestui la proiect. Ulterior, va fi derulată procedura de achiziție, cu luarea în considerare a valorificării la maxiumum a soluțiilor de offset și vor fi parcurse etapele de lansare, testare, acceptanță, operaționalizare și exploatare a sistemului, având ca termen de realizare a primei etape – trimestrul I/2022.

MApN, în discuții cu Agenția Spațială Română şi Agenția Spațială Europenă

Ministrul Apărării naționale, Gabriel Leș, a avut, la finalul lunii noiembrie 2018, la sediul MApN, o întâlnire cu președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), MariusIoan Piso, și cu o delegație de experți tehnici ai Agenției Spațiale Europene (ESA). Experții ESA s-au aflat în România pentru asigurarea suportului tehnic Agenției Spațiale Române, instituție care participă la realizarea studiului-concept pentru fundamentarea proiectului sistemului satelitar de telecomunicații care va deservi nevoile Sistemului Național de Securitate al României, program care va fi coordonat de Ministerul Apărării Naționale.

Se doreşte şi atragerea specialiștilor în securitate cibernetică din mediul civil

Generalul de brigadă Costică Postolache a explicat pentru EVZ care este rolul noii structuri înființate, cum va trata noul mediu operațional şi cum va colabora cu structurile similare în combaterea amenințărilor hibride, la adresa României. De asemenea, şeful Comandamentului Apărării Cibernetice a făcut precizări legate şi de încadrarea cu personal specializat.

– EVZ: Cum a fost luată decizia care a dus la apariția Comandamentului Apărării Cibernetice? Este acesta un semnal că Armata Românei se pregăteşte pentru războaiele viitorului?

– Generalul Postolache: Decizia de înființare a Comandamentului Apărării Cibernetice a venit în urma recunoașterii spațiului cibernetic ca „mediu al operațiilor” (mediu operațional) la Summit-ul NATO de la Varșovia din anul 2016, precum și a angajamentelor asumate de România față de NATO privind implementarea unor capabilități țintă. Armata României trebuie să țină pasul cu noile tipuri de amenințări proliferate la nivel internațional și cu capabilitățile dezvoltate la nivelul Alianței.

– Care au fost motivele care au contat în luarea deciziei de înființare a Comandamentului Apărării Cibernetice, structură subordonată Statului Major al Apărării?

– Apariția unui nou mediu operational determină în mod automat crearea unor forte specializate capabile să desfășoare acțiuni și operații specifice. Noua structură de tip comandament asigură comanda acestor forțe ce vor acționa în mediul cibernetic.

– Cum contribuie noua structură la combaterea ame nințărilor hibride care vizează România şi aliații săi?

– Armata României trebuie să fie în măsură să se apere în spațiul cibernetic tot atât de bine precum o face în celelalte medii (clasice) de ducere a luptei: aer, uscat și apă. Noua structură va planifica și conduce acțiuni în spațiul cibernetic prin care se va asigura protecția infrastructuirilor militare la amenințările provenite din spațiul cibernetic și va contribui la îndeplinirea misiunilor forțelor în context național sau aliat.

– Cum va colabora noua structură cu cele similare din România şi din țările aliate şi partenere?

– Noua structură va asigura interfața armatei române cu NATO și țările aliate și partenere în domeniul apărării cibernetice, în baza unor protocoale de cooperare. Se va avea în vedere, printre altele, schimbul de informații referitoare la amenințările din spațiul cibernetic și participarea comună la activități de instruire și exerciții specifice.

– Există o strategie de recrutare de personal specializat din rândul absolvenților din România, indiferent că vorbim de instituții de învățământ militar sau civil?

– Încadrarea cu personal a noilor structuri se bazează în principal pe absolvenții instituțiilor militare de învățământ. Sunt preocupări de identificare și im plementare a unor strategii de atragere a absolvenților și specialiștilor în securitate cibernetică din mediul civil în mediul militar.

Cine este generalul Costică Postolache

Generalul de brigadă Costică Postolache a fost împuternicit la comanda Comandamentului Apărării Cibernetice, din data de 01.12.2018. Anterior, ocupase funcția de şef al Direcției structuri și planificarea înzestrării din Statul Major al Apărării. Între ianuarie 2015 şi martie 2017, generalul Postolache a fost locțiitorul Direcției comunicații și tehnologia informației din Statul Major al Apărării. De asemenea, din 2004 este doctor în Inginerie Electronică și Telecomunicații, conferit de Academia Tehnică Militară, cu teza „Sisteme de radiocomunicații adaptive în gama undelor scurte”. Generalul Postolache este absolvent al mai multor cursuri de specialitate din Marea Britanie, SUA şi Italia.

Liceeni militari, la concursuri de robotică

Echipa DIMCANRO a Colegiului Național Militar Dimitrie Cantemir a participat recent la meciurile demonstrative de robotică, desfăşurate la Şcoala Americană din Bucureşti. În cadrul întâlnirilor, liceenii militari şi-au testat robotul pe care l-au construit şi programat chiar ei, sub mentoratul profesorului Sorin Mischie, pentru cel de-al treilea sezon al celebrei competiții First Tech Challenge, scrie Observatorul Militar. Urmează meciurile de calificare, pe care le vor disputa peste o lună, când vor fi provocați să-şi arate abilitățile tehnice şi inginereşti, creativitatea, priceperea şi perspicacitatea. Pe lângă proba jocului, elevii trebuie să prezinte un caiet tehnic în care sunt descrise proiectarea, construcția și programarea robotului. Acesta este scris în limba engleză. Finala națională are loc în a treia decadă a lunii martie, iar primele patru echipe vor pleca în SUA, la competiția internațională FTC ROVER RUCKUS