Nevoia de schimbare

Anii 1990 au reprezentat o schimbare fundamentală în războaiele din Israel. Primele proteste Intifada din Palestina și Fâșia Gaza, au avut victime aproape trei sute de israelieni și aproximativ două mii de palestinieni uciși pe parcursul a șase ani.

Armata israeliană a fost oarecum nepregătită pentru câmpurile de luptă urbane din Prima Intifada. Majoritatea puștilor de asalt sunt inadecvate pentru operațiuni urbane, din cauza lungimii acestora. O modalitate de a face o armă mai potrivită pentru astfel de operațiuni este prin scurtarea lungimii țevii.

Astfel, Israelul a descoperit un nou design compatibil cu cerințele unor astfel de lupte și anume pușca bullpup, care este proiectată să aibă acțiunea în spatele declanșatorului. Acest lucru scurtează foarte mult lungimea totală a armei. Industriile militare israeliene au început să lucreze la o nouă armă de infanterie în 1991.

Tavor a trecut prin doi ani de încercări pe teren, înainte de a fi adoptat de armata israeliană în 2003, ajungând să înlocuiască puștile de asalt din serviciile armate israeliene. De atunci, Tavor a participat la o serie de războaie și acțiuni minore, inclusiv Războiul din Liban din 2006, Războiul din Gaza din 2008-2009 și Operațiunea Protective Edge din 2014.

Calitățile și defectele noului design

Tavor folosește un sistem care este comun pentru mai multe puști de asalt moderne, inclusiv pentru AK-47 și Galil. Tavor are obiecte de fixare rabatabile, însă este de așteptat să fie utilizată și o optică, de obicei fiind vorba despre vizorul Meprolight Mepro M21.

Acest design are și defecte. Armele bullpup nu își pot regla lungimea de tragere, ceea ce poate deveni o problemă pentru soldați. Stângacii nu se înțeleg bine cu astfel de puști, deoarece ejectarea este poziționată unde fața unui stângaci ar trebui să fie îndreptată spre vizor. De asemenea, un american care a încercat arma a spus că este greșit ca greutatea armei să fie concentrată în spate.

În ciuda acestor neajunsuri, forțele israeliene sunt mulțumite de Tavor, arma având un succes limitat pe piața de export în țări precum Thailanda și India. Deși nu toate țările sunt dispuse să se angajeze în achiziționarea unor astfel de arme, armata israeliană vrea să îmbunătățească designul. Probabil că Israelul va lansa puști de asalt compacte, dar letale, în următoarele decenii.