ARETEX, o asociație formată din companii active în industria de colectare, reutilizare, reciclare și revânzare a textilelor, spune că îmbrăcămintea colectată pentru reciclare poate avea o rată de reutilizare de până la 75%.

ARETEX: Reutilizarea are un impact de 70 de ori mai mic asupra mediului

În prezent, însă, fără infrastructură, legislație și nivelul optim de conștientizare din partea consumatorilor, România reutilizează aproximativ 8-10% din potențialul reutilizabil.

Potrivit ARETEX, reutilizarea are un impact de 70 de ori mai mic asupra mediului decât producția de haine noi, iar jucătorii din industria de haine second hand sunt motorul întregii piețe de reutilizare textile din România.

Astfel, prioritatea în managementul deșeurilor textile este reutilizarea, secondată de reciclare. Dacă alte industrii, precum cea de mase plastice sau hârtie, exclud prin natura or reutilizarea, îmbrăcămintea colectată poate avea o rată de reutilizare de până la 75%. În prezent, însă, fără infrastructură, legislație și nivelul optim de conștientizare din partea consumatorilor, România reutilizează aproximativ 8-10% din potențialul reutilizabil.

ARETEX: Reutilizarea are un impact de 70 de ori mai mic asupra mediului.

Reutilizarea are un impact de 70 de ori mai mic asupra mediului decât producția de haine noi, iar jucătorii din industria de haine second hand sunt motorul întregii piețe de reutilizare textile din România. În comparație cu reciclarea, care reprezintă procesul de transformare a deșeurilor în materiale sau produse noi, reutilizarea presupune folosirea repetată a unui produs pentru aceeași funcție.

Românii colectează 0,5 – 0,7 kg de persoană

Conform experților ARETEX, organizație care numără 10 membri activi în industria locală de reciclare și reutilizare textile, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 50 milioane euro, reutilizarea finanțează întreg ciclul de management al deșeurilor textile colectate de la populație: de la colectare, la pregătirea pentru reutilizare sau reciclare, la valorificarea energetică. Astfel, procesul de colectare separată a textilelor trebuie să aibă ca prioritate zero posibilitatea lor de reutilizare, iar autoritățile joacă un rol crucial, fiind esențial ca acestea să sprijine activ prin legislație și norme clare firmele implicate în reutilizarea și reciclarea materialelor textile.

„Orice colectare care distruge valoare din perspectiva reutilizării trebuie regândită, aceasta fiind cea mai importantă premisă în piramida zero-deșeuri. Însă, în România, astăzi, este reutilizat aproximativ 8-10% din potențialul reutilizabil. Asta pentru că și colectarea separată este relativ mică, între 6000 și 9000 de tone pe an. Practic, românii colectează 0,5 – 0,7 kg de persoană, față de țările vestice, care colectează de la 3 până la 10 kg de îmbrăcăminte uzată anual de persoană. Scopul colectării este extrem de important, cu precădere dacă prioritatea lui este reutilizarea”, explică Zoltán Gündisch, Președinte ARETEX.

ARETEX: Piața de textile second hand joacă un rol cheie

Fără retail second hand de textile nu ar exista companii cu activitate de colectare deșeuri textile Potrivit experților ARETEX, piața de textile second hand joacă un rol cheie în industria locală de reutilizare a textilelor, retailerii de profil pregătind pentru reutilizare circa 20.000 tone pe an.

”În primul rând, retailul second hand finanțează procesele de colectare, sortare, pregătire pentru reutilizare, curățare și reciclare a deșeurilor textile în acest moment. Fără veniturile din retailul second hand nu ar exista companii cu activitate de colectare pentru reutilizare, sau sortatori care să asigure pregătirea pentru reutilizare a hainelor refolosibile. În acest segment de piață nu există o schemă de Responsabilitate Extinsă a Producătorului, precum cea din industria de hârtie sau plastic, de exemplu”, afirmă Zoltán Gündisch.

În plus, adaugă acesta, retailul de haine second hand atrage atenția asupra impactului produs de supraproducția de haine de către industria fast fashion și scade impactul asupra mediului în urma fiecărei piese de îmbrăcăminte refolosită, având în vedere că reutilizarea are un impact asupra mediului de 70 de ori mai mic față de producția nouă.

În următorii 5 ani piața de haine second hand se va dubla

Din păcate, nu avem date statistice care să ne ofere informații clare despre valoarea totală a pieței de second hand din România. Dar estimăm că în următorii 5 ani piața de haine second hand se va dubla în urma conștientizării impactului asupra mediului a producției de textile, dar și în urma obligativității impuse colectării separate începând cu 1 ianuarie 2025.

„Atenție, când ne referim la jucătorii din industria sau retailul second hand de haine, excludem automat importatorii de deșeuri care se prezintă în acte ca fiind business-uri legitime axate pe produse second hand, dar care nu au autorizațiile de mediu cerute de legislație. Aceștia lovesc direct în imaginea și operațiunile retailerilor care desfășoară un model de afaceri responsabil, inclusiv membrii ARETEX. Textilele post-consum colectate sunt deșeuri, însă companiile care au linii industriale de pregătire pentru reutilizare cu oameni specializați pe sortare, evaluare, curățare și reparare îmbrăcăminte folosită, trec îmbrăcămintea și textilele colectate prin aceste procese și cele care sunt reutilizabile revin în circuitul economic, ca și produse second hand”, explică președintele ARETEX.

Despre ARETEX: Fondată în aprilie 2023, ARETEX este o asociație formată din companii active în industria de colectare, reutilizare, reciclare și revânzare a textilelor, care cumulează în prezent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro și peste 1000 de angajați angrenați în într-un domeniu aliniat la principiile economiei circulare. ARETEX promovează domeniul managementului deșeurilor textile și a produselor reutilizate sub aspect profesional, legislativ, economic, social și educațional, informează aretex.ro.